La Secţia de Știinţele Naturii a Muzeului Olteniei are loc astăzi, ora 11.00, o conferinţă, însoţită de videoproiecţii, cu tema „Rezervaţia Marină Vama Veche – 2 Mai”, susţinută de dr. Tania Zaharia, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanţa. Evenimentul marchează Ziua Internaţională a Mediului Marin (25 septembrie) şi face parte din proiectul cultural-educativ „Mediul şi Sănătatea”, coordonator fiind muzeograf dr. Ionelia Claudia Goga. Participă studenţi de la Facultatea de Geografie şi elevi de la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu” din Craiova.
În fiecare an, pe data de 25 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului Marin, eveniment care readuce în prim-plan problematica poluării şi reducerii populaţiei subacvatice la nivel mondial, dar îşi propune şi să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor şi să pună în valoare zonele costiere.
În acest context, la Muzeul Olteniei are loc manifestarea „Rezervaţia Marină Vama Veche – 2 Mai”, ce vizează importanţa, sub aspect floristic şi faunistic, a protejării şi conservării habitatelor marine, dar şi a peisajului marin, aducând în prim plan rezervaţia naturală amplasată în sudul litoralului românesc, între localităţile 2 Mai şi Vana Veche, la graniţa cu Bulgaria, ce acoperă o suprafaţă de circa 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coastă. „Pe o suprafaţă relativ restrânsă, adăposteşte o mare varietate de habitate şi biocentoze specifice zonei marine româneşti, specii rare sau aflate în pericol, habitate de importanţă europeană”, spun specialiştii Muzeului Olteniei.
Rezervaţia marină Vama Veche – 2 Mai a fost confirmată ca arie naturală protejată de importanţă comunitară, prin Legea nr. 5/2000, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Deşi este declarată arie protejată din 1980, numai în ultimii ani s-au luat măsuri de protecţie efectivă. Începând cu anul 2004, administrarea rezervaţiei este realizată prin preluarea în custodie de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanţa. Scopul rezervaţiei este acela de a proteja şi conserva habitatele marine importante sub aspect floristic şi faunistic, dar şi protecţia şi conservarea peisajului marin.
„Pe lângă activităţile ştiinţifice desfăşurate în zonă, sunt permise activităţile de cercetare ştiinţifică, educaţionale şi recreative organizate, activităţile de scufundare, precum şi unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale tradiţionale. În rezervaţie se găsesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la litoralul românesc şi, de asemenea, peste 250 de specii de floră şi faună marină. Ecosistemul Mării Negre este grav afectat de deşeurile aruncate pe plaje sau în mare, fenomen care conduce la moartea faunei şi florei subacvatice. Cele mai vulnerabile şi mai afectate specii sunt cele din zona costieră, între care sturionii – morunul, nisetrul, păstruga şi şipul; scrumbia albă de mare, chefalii – labanul, singhilul şi foarte rar platarinul şi câinele de mare (rechinul)”, se menţionează într-un comunicat de presă al muzeului craiovean.
