Se cunosc rezultatele alegerilor parlamentare din Germania. Şi dacă victoria creştin-democraţilor lui Angela Merkel era prevăzută ea rămâne în schimb una amară, “de coşmar”, cum scrie “Bild”. Cu 33%, deşi ultimele sondaje o creditau cu 35-35%, CDU/CSU obţine cel mai slab rezultat, şi însăşi Angela Merkel declara că „spera într-un rezultat mai bun”. Marea surpriză o constituie intrarea în Bundestag a Alternativei pentru Germania (AfD – dreapta naţionalistă), cu 12,6%, pentru prima dată după 1945. Va avea 90 de deputaţi. Social-democraţii, cu numai 20,5%, înregistrează cel mai slab rezultat de după război. În 2009, cu Frank-Walter Steinmeier, acum preşedinte al Germaniei, obţineau 23%, însă Martin Schulz nu s-a resimţit deloc ca “o locomotivă”, cum se credea. Dimpotrivă. Ecologiştii au obţinut 8,9%, liberalii (FDP) -10,6%, iar Die Linke (stânga radicală) – 9%. Formarea viitoarei coaliţii de guvernare se anunţă anevoioasă, nefiind exclusă o guvernare minoritară şi chiar noi alegeri, fiindcă social-democraţii (SPD) au anunţat că nu mai participă la o nouă „mare coaliţie”, după două prezenţe (2005-2009 şi 2013-2017). S-a recunoscut, deschis, că alegătorii germani au trimis partidul în opoziţie. Primul partener chemat la guvernare de CDU/CSU va fi FDP, dar împreună nu pot forma o majoritate şi singura coaliţie posibilă rămâne „o coaliţie în trei” incluzând Verzii, al treilea partener, ceea ce germanii numesc o coaliţie „jamaicană”, cu referire la drapelul statului din Caraibe (negru- pentru conservatori, galben- pentru liberali şi verde-pentru ecologişti). Aritmetic este posibil, dar mai dificil este din punct de vedere politic, fiindcă experienţa din landul Schleswig-Holstein atestă incompatibilităţi nu uşor de surmontat. Mandatul cu numărul patru de cancelar va începe diferit faţă de cele precedente pentru Angela Merkel, care se arăta dezamăgită la anunţarea rezultatelor, declarând că intrarea AfD în Parlament, deşi este prezentă în 13 din cele 16 parlamente regionale şi chiar în Parlamentul European, reprezintă o nouă provocare şi o turnantă istorică de după război.
