Prima abordare ştiinţifică postdecembristă a influenţei schimbărilor climatice asupra creşterii vacilor de lapte a fost realizată de dr. Costică Retea. Cercetarea s-a aplicat pe un efectiv din ferma Robăneşti, judeţul Dolj, şi a presupus metode de investigare clinică, studii de caz, studiu bioclimatic în intervalul 2007-2012. „Vârful celui mai cald deceniu, 2002-2012”, din toată istoria observaţiilor meteorologice, s-a suprapus perioadei de cercetare. Concluziile sunt pertinente: fără respectarea condiţiilor de hrănire şi cazare din ţările de origine, fermierii riscă pagube considerabile.
Din întreaga ţară, judeţul Dolj poate fi considerat unul dintre cele mai expuse teritorii la căldura excesivă şi la variaţiile de temperatură. Totodată, zootehnia, una dintre ramurile productive până nu demult, s-a dorit a fi revigorată câteva ferme locale. Pe acest fond, teza de doctorat a lui Costică Retea, director adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj, a fost, la nivel naţional, prima abordare ştiinţifică amplă asupra procesului de adaptare a vacilor de lapte la evoluţiile climatice.
Teza de doctorat cu titlul „Monitorizarea parametrilor mediului intern în procesul de adaptare a vacilor de lapte din judeţul Dolj achiziţionate din Uniunea Europeană” a fost realizată de Costică Retea sub coordonarea ştiinţifică a prof. univ. emerit dr. Popa T. Vasile Viorel, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.
Loturi de Holstein aduse din 5 ţări europene
Potrivit autorului, cercetările s-au efectuat pe un număr de 594 de vaci de lapte achiziţionate din Uniunea Europeană, în intervalul 2007-2010. Concret, efectivul de vaci de lapte din ferma Robăneşti, judeţul Dolj, a fost supravegheat începând cu luna iunie 2007. Aici au fost cumpărate 139 de juninci Holstein din Estonia, 130 din Ungaria, 31 din Franţa, 31 din Cehia şi alte 263 din Germania. „În perioada iunie-iulie 2007 au fost zile caniculare, fapt ce a determinat examinarea clinică a efectivului zilnic. După fiecare achiziţie s-au reexaminat clinic loturile anterioare şi s-au constatat diferite stări de boală la juninci, la vacile fătate recent şi la viţei. În acest context s-a început supravegherea stării de sănătate a celor 594 de vaci de lapte achiziţionate din Uniunea Europeană în ferma de bovine Robăneşti, din judeţul Dolj”, a punctat dr. Costică Retea, director adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară Dolj.
Nu au rezistat stresului termic
În cercetarea sa, dr. Costica Retea a creat un eşantion reprezentativ de 30 de vaci Holstein, structurat pe trei categorii: antepartum, postpartum şi lactaţie 2-3 luni. Pe toate acestea s-au făcut analize hematologice şi profil biochimic. „În intervalul analizat (2002-2012) variabilitatea climatică a reprezentat vârful celui mai cald deceniu din istoria observaţiilor meteorologice. Pe acest fond, animalele achiziţionate de pe piaţa Uniunii Europene şi aduse la o fermă din arealul climatic Oltenia au suferit grave tulburări din cauza stresului de acomodare şi aclimatizare. Din punct de vedere bioeconomic s-au înregistrat pagube economice soldate cu ieşiri din efectiv, prin sacrificări de necesitate, mortalităţi, reformări şi valorificări abator. Din punct de vedere clinic, animalele prezentau semne respiratorii, hipersalivaţie, scăderea producţiei de lapte, infertilitate şi pierderi ale greutăţii corporale”, evidenţiază dr. Costica Retea în teza sa de doctorat.
Analizele de laborator, valori anormale
La cele trei categorii de bovine, pentru intervalul de studiu 2007-2009, valorile elementelor minerale au fost scăzute. Valoarea calciului a fost şi aceasta sub valoarea de referinţă, la toate cele trei loturi analizate. Seleniul a avut o valoare foarte scăzută. „Hiposelenoza constatată în cei trei ani de studii afectează imunitatea naturală prin funcţionarea ineficientă a neutrofilelor şi macrofagelor, care utilizează radicalii liberi în lupta lor împotriva agenţilor patogeni”, a reliefat dr. Costică Retea în teza de doctorat. Animalele studiate au manifestat şi o hipoglicemie severă. Colesterolul a fost peste valoarea de referinţă, ba chiar în 2007 a crescut simţitor la lotul lactaţie 2-3 luni. Nici la profilul vitaminic, analizele nu au stat cum trebuie. Valorile vitaminei E au fost cu mult sub limita inferioară a valorii de referinţă. La fel şi valorile beta-carotenului. Din cauza insuficienţei acestuia din urmă s-a ajuns la o fertilitate scăzută.
Pot apărea patologii noi
Dr. Costică Retea subliniază în lucrarea sa de doctorat o realitate de la care trebuie să ţină cont toţi fermierii. „Vacile de lapte sunt foarte sensibile în condiţiile stresului termic, iar efectele acestuia au un impact economic semnificativ pentru animale şi crescători, prin scăderea productivităţii, modificării calitative a laptelui şi probleme de sănătate. Conştienţi că, din cauza schimbărilor climatice, mai ales în perioada de căldură excesivă pot apare noi aspecte maladive la animale, de fapt o patologie nouă, de adaptare, vor trebui găsite practici de gestionare în asemenea situaţii critice pentru a asigura bunăstarea animalelor în asemenea condiţii, inclusiv în cazul influenţei stresului determinat de temperaturile ambientale foarte scăzute”, a precizat dr. Costică Retea.
Un studiu cu implicaţii practice
Cercetarea sus-menţionată a pornit de la impactul schimbărilor climatice asupra vacilor de lapte, a trecut prin stadiul cercetărilor privind stresul şi sindromul general de adaptare la bovine, apoi al cercetărilor privind monitorizarea parametrilor profilului metabolic şi s-a încheiat prin cercetări proprii, cu o muncă asiduă, dublată de sute de analize de laborator efectuate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti. „În concluzie, din 5 ţări ale U.E. au fost achiziţionate 594 de juninci Holstein, iar 353 au ieşit din efectiv – accidente, mortalităţi, reforme datorită afecţiunilor aparatului locomotor şi glandei mamare – la 31 decembrie 2010 rămân în stoc doar 241 de bovine”, concluzionează dr. Costică Retea. Acesta mai arată că, nou-înfiinţatele ferme de bovine, cu animale valoroase, pot să aducă beneficii prin producţii mari de lapte şi prin descendenţi purtători de gene valoroase, dacă se va lua în calcul respectarea întocmai a condiţiilor de hrănire şi cazare din ţările de origine.
