În prezenţa preşedinţilor Rusiei, Vladimir Putin, şi Franţei, Francois Hollande, a comemorat ieri o sută de ani de la masacrarea unui milion şi jumătate de armeni în perioada Imperiului Otoman (1915). Ceremonia a avut loc la complexul memorial Tsitsernakaberd, situat pe o colină la periferia Erevanului, unde mai întâi oficialităţi, iar apoi zeci de mii de armeni din întreaga lume au adus un omagiu victimelor. Monumentul include o flacără veşnică în memoria armenilor care au pierit în timpul masacrului şi al deportărilor, în ceea ce Papa Francisc a definit recent evenimentele ca fiind “primul genocid al secolului al XX-lea”, declaraţie care a provocat furia Turciei. Situl include şi un muzeu cu fotografii făcute cu o sută de ani în urmă de germanul Armin Vegner, martor excepţional al tragediei pe timpul când servea ca soldat şi medic în Siria şi Mesopotamia în timpul Primului Război Mondial. Potrivit tradiţiei, orice preşedinte care vizitează memorialul genocidului armean ar trebui să planteze un copac în memoria victimelor. La ceremonie participă reprezentanţi ai guvernelor din ţări, precum Statele Unite, Rusia, Germania şi Argentina. Victimele au fost canonizate, joi, în cadrul unei ceremonii solemne în care au fost proclamate drept martiri ai Bisericii Armene Apostolice, cea mai veche biserică din lume.Preşedintele Armeniei, Serge Sarkissian, a lansat săptămâna aceasta un apel către omologul său turc, Recep Erdogan, să profite de această dată simbolică pentru a normaliza relaţiile dintre cele două ţări, adică recunoaşterea genocidului şi deschiderea frontierei comune. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat tragedia armeană drept “una dintre cele mai teribile şi dramatice în istoria omenirii” şi a subliniat că exterminare etnică nu are justificare. Pentru armeni, data de 24 aprilie 1915 marchează începerea arestărilor şi a deportărilor masive care au costat viaţa a circa un milion şi jumătate dintre ei, în cadrul unei campanii de eliminare sistematică. Turcia respinge însă categoric termenul de genocid, recunoscut de numeroase ţări, şi-i denunţă pe toţi cei care-l folosesc. Ankara evocă în schimb “masacre reciproce” în ultimii ani ai unui imperiu pe cale de prăbuşire.
