Liderii europeni au convenit, la Consiliul extraordinar de la Bruxelles, să întărească sistemul de supraveghere Triton şi să distrugă ambarcaţiunile folosite de reţelele de traficanţi pentru a transporta imigranţi pe continent. Măsurile au fost luate în urma tragediei de duminică din Marea Mediterană. 120 de milioane de euro faţă de 36 de milioane de euro în prezent – de trei ori mai mulţi bani decât până acum pentru patrularea în Mediterana şi oprirea ambarcaţiunilor morţii. Cu aceasta sumă liderii europeni speră să stopeze valurile migratorii dinspre Africa, în acelaşi timp cu acţiuni ţintite de distrugere a vaselor reţelelor de traficanţi, care pleacă de pe coastele Libiei supraîncărcate cu africani aflaţi în căutarea unei vieţi mai bune în Europa. Decizia adoptată joi marchează „un pas mare înainte pentru Europa”, a declarat premierul italian Matteo Renzi. Pentru prima dată, a apreciat el, UE îşi formează o viziune strategică cu privire la migrarea clandestină. Bugetul misiunii UE de patrulare Triton urmeză să atingă 120 de milioane de euro – aliniindu-se celui al programului italian Mare Nostrum, parţial înlocuit anul trecut -a anunţat preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker. Misiunea Triton, o operaţiune de control la frontiere, a fost criticată din cauza bugetului şi obiectivelor mai reduse decât ale Mare Nostrum, care are un mandat de căutare şi salvare. Cele mai multe ţări UE au oferit echipament în cadrul misiunilor de patrulare maritimă, a precizat Juncker. Germania urmează să trimită o fregată şi o navă de aprovizionare care să se alăture misiunii de patrulare pe mare. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că preşedintele francez Francois Hollande a promis avioane de patrulare, o navă de patrulare şi un remorcher oceanic. Marea Britanie a promis nava HMS Bulwark, trei elicoptere şi două nave de patrulare la frontieră. Însă premierul David Cameron a declarat că Londra va oferi ajutorul doar dacă imigranţii ilegali salvaţi “nu recurg imediat să ceară azil în Regatul Unit”. În afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună “eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”. Ei au însărcinat-o pe Înaltul Reprezentat UE pentru Politică Externă Federica Mogherini cu pregătirile în vederea unei eventuale misiuni militare de acest tip. Franţa şí Marea Britanie au anunţat că vor încerca să obţină o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU în vederea unei operaţiuni militare, iar Hollande a promis că va discuta vineri acest subiect cu omologul său Vladimir Putin. Există îngrijorări că Rusia, un membru permanent al Consiliului, ar putea să blocheze iniţiativa, după ce a criticat campania de bombardamente pe care NATO a efectuat-o în 2011 în Libia, în baza unui mandat ONU. Liderii UE au fost incapabili să se pună de acord asupra amplorii unui proiect pilot de găzduire a unor persoane din afara blocului european care caută protecţie. Declaraţia finală a summitului nu menţionează nici propunerile asociaţiilor de drepturile omului în vederea creării unor centre de azil în Africa de Nord. Unele dintre aceste idei ar putea să fie introduse pe o agendă UE a migraţiei, pregătită de către CE şi care urmează să fie prezentată luna viitoare. Liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în iunie, şi au propus organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare. “Acesta a fost un prim pas, dar vor urma mulţi alţii”, a declarat Merkel. Reuniunea de joi a început cu un moment de reculegere penru cele 24 de victime confirmate ale dramei din weekend. Anterior au avut loc funeralii în Malta.
