Peste 500 de cazuri noi de tuberculoză, într-un an

0
75

În doar un an, în judeţul Dolj, s-au înregistrat 514 cazuri noi de tuberculoză, numărul celor aflaţi în evidenţă cu această afecţiune ajungând la 738. În plus, 11 persoane au decedat din cauza acestei boli. În 2016, România a avut cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană (de cinci ori peste media UE), cu aproximativ 20% din cazurile de TB raportate în UE, în condiţiile în care deţine doar 4% din populaţia UE.

tbcÎn România 1.100 de persoane mor anual de TB şi alte 16.000 sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populaţiei tinere şi active. În aceste condiţii, tuberculoza reprezintă una din problemele prioritare de sănătate publică, iar obiectivul major al autorităţilor sanitare îl constituie oprirea cât mai rapidă a răspândirii infecţiei în rândul populaţiei, prin diagnosticarea cât mai promptă a tuberculozei la persoana simptomatică şi tratarea ei până la vindecare. România continuă Programul Naţional de Control al Tuberculozei aliniindu-se obiectivelor şi strategiei OMS şi Stop TB.

Progrese în controlul TBC

În ultimii ani, România a înregistrat progrese importante în controlul acestei boli: rata de depistare a cazurilor TB este de peste 70% de cel puţin 8 ani (79% din anul 2010; în Regiunea Europeană a OMS rata de depistare este de 76%); incidenţa globală a scăzut cu 49,8% (de la 142,2%ooo în 2002 la 71,7%ooo în 2015); incidenţa globală a tuberculozei la copii a scăzut cu 55,7% (de la 48,1%ooo în 2002 la 21,3%ooo în 2015); prevalenţa TB a scăzut cu 39,3% (de la 200,2%ooo în 2004 la 121,5%ooo în 2014); mortalitatea TB a scăzut cu 47,2% (de la 10,8%ooo în 2002 la 5.7%ooo în 2013); rata de succes terapeutic a cazurilor noi pulmonare confirmate bacteriologic a depăşit 85% din anul 2006, valoare net superioară celei de 67% din Regiunea Europeană OMS (85,4% – 2012 România).

Cele mai multe cazuri noi au fost înregistrate în 2015 în judeţele Constanţa – 505 cazuri (530 cazuri în 2014), Dolj – 598 cazuri (616 cazuri în 2014), Iaşi – 617 cazuri (586 cazuri în 2014), Bucureşti – 942 (1.037 cazuri în 2014), conform buletinului informativ al Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Tot mai mulţi pacienţi se confruntă cu rezistenţa la tratament

tbc 1Pacienţii şi medicii deopotrivă se confruntă însă cu o nouă provocare, reprezentată de tuberculoza multidrog rezistentă (TB-MDR) şi de tuberculoza extrem de rezistentă la tratament (TB-XDR), numărul de cazuri noi de TB-MDR în România fiind estimat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la aproximativ 1.000, în fiecare an.Tuberculoza multirezistentă la medicamente (MDR) este una dintre formele cele mai agresive de TBC şi se instalează atunci când organismul bolnavului nu mai răspunde la medicaţie. În majoritatea cazurilor MDR apare din cauza abandonului sau a medicaţiei incomplete. Este cel mai negru scenariu pentru orice pacient care suferă de această boală, dar şi pentru medicul care îl îngrijeşte. Pe de-o parte, terapia devine multa mai complicată, pe de altă parte costurile cresc de câteva zeci de ori. În România trăiesc aproximativ 1.500 de pacienţi cu tuberculoză rezistentă la tratament. În situaţia în care pacientul abandonează tratamentul şi revine atunci când simptomatologia este mult mai gravă, acesta riscă să nu mai răspundă la medicaţie, adică să dobândească multidrog rezistenţă. În plus, costurile cresc de zece ori, întrucât medicamentele sunt mai puţin eficiente, mult mai scumpe iar tratamentul poate să dureze şi doi ani. În aceste condiţii, specialiştii spun că pentru bolnavii de tuberculoză care refuză să facă tratamentul ar trebui poate să se introducă o serie de măsuri care să-i oblige să urmeze medicaţia la timp şi în mod corect, adică sub supravegherea medicului.

OMS estimează ca în România ar trebui diagnosticate, în fiecare an, între 800 şi 1000 de cazuri noi de TB-MDR. În realitate, din cauza lipsei echipamentelor necesare, România identifică anual doar 600 de cazuri de tuberculoză rezistentă şi extrem de rezistentă la tratament. La ora actuală, la nivel mondial există metode de diagnostic rapid care scad timpul de diagnosticare de la 6 luni la 2 ore. În România, accesul la aceste metode de diagnostic rapid este disponibil prin proiecte cu finanţare internaţională, pentru un număr limitat de pacienţi.