Doljul se confruntă cu un proces constant de îmbătrânire demografică

0
48

Îmbătrânirea demografică este un proces cu care judeţul Dolj se confruntă de ani de zile, în mod constant numărul populaţiei adulte şi vârstnice fiind în creştere, concomitent cu o scădere a numărului tinerilor. Această concluzie poate fi desprinsă şi din Raportul stării de sănătate a comunităţii pe anul 2013, publicat de DSP Dolj la începutul acestei săptămâni. Populaţia peste 65 ani reprezenta, în anul 2013, 17,21% din populaţie. Procentul era mai crescut în mediul rural 23,79% (12,24 % în mediul urban) şi la sexul feminin 19,81% (14,44% la sexul masculin).

Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2013 a fost 75,84 ani, mai crescută la sexul feminin 79,75 ani (sexul masculin – 72,02 ani). Durata medie a vieții în judeţul Dolj în 2013 a fost 74,18 ani, mai crescută la sexul feminin 77,55 ani (sexul masculin – 70,9 ani) şi în mediul urban 75,39 ani (mediul rural 72,65 ani). Natalitatea este în scădere, în timp ce sporul natural deşi a rămas negativ s-a îmbunătăţit. De asemenea, mortalitatea generală a fost în scădere. În privinţa cauzelor de deces, pe primele trei locuri se situează decesele provocate de boli ale aparatului circulator, tumori şi boli ale aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul al treilea este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator.

Printre localităţile nominalizate ca având populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută şi spor natural negativ (localităţi cu probleme demografice) se numără Seaca de Pădure, Gogoşu, Botoşeşti Paia, Brabova şi Bulzeşti.

Mortalitatea infantilă – în creştere faţă de anul precedent – a fost mai scăzută în urban decât în mediul rural. În ceea ce priveşte mortalitatea maternă, indicatorul a înregistrat în 2013 o valoare în creştere faţă de anii 2011 şi 2012, perioadă în care nu s-au înregistrat decese materne potrivit raportului DSP.

Tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică în judeţul Dolj

Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza şi alte hepatite cronice, tulburările mentale şi de comportament, BPCO, boala ulceroasă şi bolile cerebro-vasculare. O problemă de sănătate este tuberculoza, considerată un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, situând Doljul în anul 2013, conform cifrelor operative de la Institutul „M. Nasta” pe locul întâi în ceea ce priveşte incidenţa globală prin tuberculoză (cazuri noi şi recidive) cu o valoare de 113,0% (în scădere faţă de anul precedent când s-a înregistrat valoarea 123,4%) şi locul trei în ceea ce priveşte incidenţa (cazuri noi) cu o valoare de 90,8% (în scădere faţă de anul 2012 când s-a înregistrat valoarea 99,4%).

Frecvenţa spitalizării, în creştere

În anul 2013, morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infecţiile acute de căi respiratorii superioare (7138,76 o/oooo), pneumonia acută virală (1381,03 o/oooo), infecţiile acute de căi respiratorii inferioare (1198,82 o/oooo), BDA ( 560,30 o/oooo ), giardioză (296,11 o/oooo), varicela (207,9 o/oooo). Ca o concluzie generală anul 2013 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă.

Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv şi bolile aparatului circulator. Frecvenţa spitalizării în 2013 a fost 21,29% în creştere faţă de anul 2012 cu 0,42%. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică, serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate, centrate pe principalele probleme evidenţiate în Raport.

Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost de 15.054. Au predominat adulţii în procent de 86,95 %, dintre persoane 24.36 % sunt cele aparţinând tipului mintal, urmate de tipurile fizic (18,65%) şi somatic (16,95%). 95,85% au fost neinstituţionalizate, iar 56,86 % sunt din mediul urban.