Birourile de Informare ale Parlamentului European din Bulgaria şi România, alături de Centrul Europe Direct Craiova, a organizat timp de două zile joi şi vineri, săptămâna trecută, la Port Cetate, respectiv la Vidin, un forum transfrontalier de dezbateri intitulat „Bulgaria şi România în contextul Cooperării teritoriale europene”. Deputaţii europeni Marian-Jean Marinescu (PPE, România, membru în Comisia pentru Transporturi şi Turism) şi Iskra Mihaylova (ALDE, Bulgaria, preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională), au dezbătut, alături de reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi locale, ai mediului de afaceri, beneficiari ai proiectelor finanţate cu fonduri europene şi jurnalişti, subiecte relevante pentru regiunea tarnsfrontalieră. Din partea CFR Infrastructură a fost prezent directorul Marius Chiper care a discutat despre finanţarea infrastructurii feroviare. „Podul Calafat – Vidin la trei ani de la deschidere: impactul asupra economiei locale”; „Transportul de mărfuri pe Dunare: o oportunitate suficient exploatată?”; „Parcurile industriale: o sursă de creştere economică în regiune?” şi „Viitorul politicii de coeziune”, au fost temele principale de discuţii şi dezbateri constructive”.
De asemenea, în cadrul evenimentului, a fost prezentat raportul „Cooperarea teritorială europeană – practici optime şi măsuri inovatoare”, redactat şi susţinut în Parlamentul European de deputatul Iskra Mihaylova. Început joi, la Port Cetate, evenimentul din cadrul forumului transfrontalier a continuat în dimineaţa zilei de vineri, 21 octombrie 2016, cu o dezbatere la Vidin, la Hotel Rovno, o excelentă oportunitate de networking cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi oficialităţi din nordul Bulgariei. Cuvântul de bun venit a fost rostit de către primarul localităţii Vidin, Ognyan Tsenkov. De asemenea pe malul celălalt al Dunării a fost prezent şi Teodor Stoychev, şeful Biroului de Informarea al Parlamentului European în Bulgaria.
„Noi trebuia să facem pe partea noastră nişte autostrăzi pe care nu le-am făcut”
Iskra Mihaylova, deputat în Parlamentul European, a subliniat faptul că acest pod este un succes în ce priveşte 
implementarea politicii de coeziune. “Mă declar mândră că am avut o influenţă în construirea unui pod aici la Calafat. Avem aşadar, un pod între două oraşe şi între două ţări membre ale UE, fapt foarte important pentru ambele ţări. Din punctul de vedere al UE, este foarte important să construim aceste poduri între state noi membre ale UE. Din punctul de vedere ale celor două guverne este foarte important ca exemplu, iar Dunărea nu este văzută doar ca graniţă, ci ca opşiune de dezvoltare pentru ambele state. Şi în al treilea rând, e important pentru oamenii din zonă, din Vidin şi Calafat, ca modalitate de dezvoltare a regiunii”, a subliniat Iskra Mihaylova.
Marian-Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului PPE a precizat faptul că acest proiect nu s-a terminat, fiind realizat doar de partea bulgară, iar partea română responsabilă cu construirea de autostrăzi nu şi-a îndeplinit promisiune, 
finanţarea fiind oprită undeva în 2012. “Despre ce s-a întâmplat după construirea podului, pot vorbi mai multe participanţii din sală. Eu unul nu am văzut o schimbare majoră, pentru că acest proiect nu s-a terminat, întrucât a fost realizat doar de partea bulgară. Noi trebuia să facem pe partea noastră nişte autostrăzi pe care nu le-am făcut. Finanţarea s-a oprit în 2012. Dacă ne uităm în Masterplanul românesc, cred că nu există coordonare. Ultimul proiect pe care l-am văzut eu, din Bulgaria, prevedea o autostradă Sofia-Vidin, iar în partea noastră o autostradă. E nevoie de o coordonare, nu se poate ca pe o parte să nu se facă nimic”, a subliniat deputatul roman. Marinescu a mai spus că “Oltenia, a doua cea mai săracă zonă din România, trebuie legată de Europa, pentru că de acolo vine dezvoltarea economică”.
Silvia Davidoiu, coordonator la nivel naţional al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, din cadrul MAE i-a dat dreptate europarlamentarului Marian Jean Marinescu, completând prin a spune că primele studii de impact ale podului au arătat că sunt beneficii de ambele părţi, poate nu la nivelul aşteptărilor noastre, însă asta pot aprecia reprezentanţii autorităţilor locale. “Comisia Europeană este la fel de interesată de Strategia Dunării, este un instrument care ne obligă la exerciţii mai complicate pe care nu am reuşit să le articulăm atât de bine”, a mai spus Silvia Davidoiu.
„Transportul de mărfuri pe Dunare: o oportunitate suficient exploatată?”
Iskra Mihaylova, deputat în PE a vorbit despre Strageia Dunării şi despre cele două state, ca parte a Strategiei Dunării. Europarlamentarul bulgar ;i/a exprimat nemulţumirea vizavi de numărul redus de hoteluri construire la Calafatşi la Vidin şi a spus că importanţa acestui pod încă nu este conştientizată la nivelul care ar trebui. „Românii şi bulgarii sunt parte a ceva mai mare, inclusiv atunci când vorbim despre Strategia Dunării, ne aflăm la capătul Dunării. Când vorbim despre navigabilitate trebuie să ne gândim la toate statele UE şi la statele care au acces la Dunăre. Este foarte important să garantăm că poţi călători de la Vidin la Ruse. Scopul este să obţinem o navigaţie către statele noastre: poate creşte turismul în zonă. Câte hoteluri au fost construite după construirea podului Calafat-Vidin? Puţine. Primul proiect pentru navigabilitatea pe Dunărea a fost sprijinit de UE, chiar înainte să fim membri ai UE, prin PHARE”, a subliniat Iskra Mihaylova. 
Marian Jean Marinescu a întrebat reprezentantul MAE dacă celelalte state, parte a Strategiei Dunării au pus deoparte bani pentru navigabilitate. „Dacă te uiţi în perioada 2007-2013, au fost aproape 300 milioane de euro disponibile pentru dragare. În programul de transport erau prevăzuţi, dar probabil s-au pierdut”.
Silvia Davidoiu a încercat să spună că din afară lucrurile par simple dar trebuie respectat un cadru. De exemplu, nu se poate impune prin acestă Strategiei niciunul stat une să facă dragare, dacă nu vrea. „Este extrem de important să asigurăm navigablitatea Dunării pe tot parcursul Dunării, asta este una dintre piedicile majore: predictibilitatea transportului pe Dunăre; am putea atrage transportatori şi am ajuta comunităţile şi turismul. Există 3 sau 4 proiecte aprobate în Programul Transnaţional Dunărea care prevede o mai bună navigabilitate. Dunărea între România şi bulgaria este frontieră, are un statut aparte, nu putem să dragăm oricum. Nu putem impune unui alt stat suveran membru al UE să facă dragare, doar să le transmitem dorinţa noastră. Există limite procedurale, Dunărea este fluviu internaţional. Poate din afară lucrurile par mărunte, însă trebuie să respectăm un cadru”, a spus Silvia Davidoiu.
„Parcurile industriale: o sursă de creştere economică în regiune?”
O discuţie aprinsă s-a făcut în jurul necesităţii construirii unui parc industrial la Calafat. Primarul municipiului, Lucian Ciobanu prezent în sală la această dezbatere a spus că se nu s-a rezolvat mai nimic din punct de vedere local cu acest pod. Deputatul bulgar, Iskra Mihaylova a fost destul de iritată la declaraţia primarului Lucian Croitoru şi a spus că nu poate să creadă că un primar de localitate dunăreană poate să spună aşa ceva. „Nu pot să cred că am creat cel de-al doilea pod dintre România şi Bulgaria şi spunem că unul dintre ele este inutil. Nu pot crede. Este dreptul dvs, sunteţi ales de cetăţenii de aici, dacă ei cred asta, Bulgaria va încerca să obţină beneficii din acest pod singură…”, a precizat europarlamentarul bulgar.
Marian-Jean Marinescu a completat şi a subliniat că un parc industrial este absolut necesar. „Ca să faceţi un parc industrial trebuie să aduceţi pe cineva care să vă explice că aici puteţi pune asta şi apoi să vă gândiţi ce le promiteţi oamenilor: apă, canal, curent taxe mai ieftine. Trebuie să le aveţi în plan, dacă nu le aveţi pregătite, restul sunt vorbe”.
„Viitorul politicii de coeziune”
Deputatul bulgar a vorbit şi despre politica de coeziune şi viitorul acestei politici. Iskra Mihaylova a spus că banii pt politica de coeziune pt perioada 2014-2020 sunt deja negociaţi şi trimişi, păstraţi pentru statele membre. „Toţi aceşti bani, peste 300 de miliarde, sunt reglementaţi prin programe operaţionale, transfrontaliere, sau Europe 2020, dar nu sunt ţinuţi undeva, într-o cameră la Bruxelles de unde unii primari să îi poată lua. Trebuie implementate programele operaţionale pentru a lua aceşti bani”. La rândul său, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a subliniat necesitatea continuării politicii de coeziune şi a sugerat chiar înfiinţarea unui punct de informare la Calafat de unde IMM-urile, administraţiile şi autorităţile locale să ia toate informaţiile necesare implementării de proiecte cu finanţare europeană. „Ar trebui să exite un punct de informare cu ce înseamnă oportunităţi. În al doilea rând, o bază de date cu toate firmele de cosnultanţă. Şi în al treilea rând, pe un studiu realizat de autoritatea locală, ar trebui stabilit încotro se îndreaptă oamenii, ce e mai bine pentru zona respectivă. Eu, în PE, mă voi ocupa şi de simplificarea procedurilor, şi de planul lui Juncker 2, să nu mai taie bani din conectarea Europei, sau din Orizont 2020, ca sa îi dea înapoi”, a spus Marinescu.
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu :
„Regiunea Sud-Vest Oltenia, una dintre cele mai sărace regiuni din România şi din UE, are nevoie de investiţii şi dezvoltare economică, iar investiţiile deja realizate, aşa cum este cazul podului Calafat-Vidin trebuie valorificate prin crearea unei infrastructuri care să conecteze podul. În ce priveşte Strategia Dunării, aceasta trebuie modificată astfel încât fiecare stat să aibă din fondurile de dezvoltare regională sau de coeziune alocaţi bani pentru proiecte pentru canalul navigabil de pe Dunăre. Susţin noi colaborări între România şi Bulgaria, de exemplu cum ar fi o hidrocentrală. Acesta este un proiect pe care Fondul Juncker ar putea să îl finanţeze, chiar dacă are o valoare foarte mare. Energia este importantă, mai ales cea nepoluantă”
Iskra Mihaylova, deputat în Parlamentul European
„Referitor la parcul industrial, am vizitat România în urmă cu câteva luni, primarul din Timişoara deja avea proeictul pregătit pentru banii din planul Juncker pentru parcul industrial din Timişoara, la fel şi într-un oraş mic la graniţele dintre Bulgaria, Grecia şi Turcia. Sunt proiecte public-private ce pot fi finanţate cu astfel de instrumente noi. Un parc industrial în Calafat va fi util, va fi foarte bun pentru regiunea bulgară şi vă subliniez că există exemple bune în acest sens…”
Silvia Davidoiu, coordonator Strategia Dunării, MAE :
„Îmi întăresc convingerea că trebuie să venim mai des, cu colegi şi din alte ministere. Este clar că ştiţi nevoile zonei, ce vă doriţi să obţineţi, dar nu întotdeauna aveţi informaţiile privind pregătirea proiectelor şi programele operaţionale care vă pot ajuta să le implementaţi. Strategia Dunării încearcă să aibă o dimensiune foarte aplicată şi să se adreseze dvs prin programe naţionale, cu avantaje pentru cei care au proiecte cu relevanţă pentru Strategia Dunării. Vom avea un apel pentru judeţele riverane Dunării. Vă încurajez să pregătiţi din timp proiecte.
Valentin Cristea, preşedintele Consiliului Local al IMM-urilor (CLIMM) Craiova a invocat lipsa unui parteneriat public-privat şi desigur…infrastructura care lasă de dorit.
„Lipsa unor autostrăzi este motivul pentru care nu s-a putut folosi la maximum eficienţa acestui pod. Şi ne lipseşte o lege a parteneriatului public-privat astfel încât să le permită bulgarilor să dezvolte afaceri în România şi viceversa. Trebuie găsite soluţii rapid pentru a rezolva problema infrastructurii de care vorbea domnul europarlamentar….”, a spus reprezentantul IMM-urilor
Ionel Dumitrescu, preşedintele GAL Calafat a atras atenţia că se discută despre Strategia Dunării dar port turistic fiinţează decât la Vidin, pe malul celălalt al Dunării.
„Cred ca măcar bărcile mici ar trebui să poată acosta pe ambele părţi. Despre Strategia Dunării: dacă aceasta este construită doar într-un birou la Bucureşti şi nu face astfel de dezbateri, ca cea de azi, este prea mult teroretică şi nu practică. Toate aceste instrumente care se duc către zona de finanţare trebuie să ia pulsul ţării”. Marian Jean Marinescu a explicat că un port turistic se poate face prin alte proiecte: din fonduri de dezvoltare regională, coeziune. „Trebuie o iniţiativă a autorităţilor locale. Am înţeles că a fost făcut un port privat la Calafat. Se poate face şi cu bani europeni un port turistic”, a susţinut europarlamentarul român.
Lucian Ciobanu, primarul municipiului Calafat, prezent în sală la această dezbatere a spus că nu s-a rezolvat mai nimic din punct de vedere local cu acest pod, din contră…
”De când sunt primar la Calafat, de 3 luni, încercăm un parteneriat public-privat pentru a realiza un astfel de parc industrial. Urmează să mai studiem, să vedem dacă mai există şi astfel de oportunităţi. Referitor la podul Calafat – Vidin: în afară de a trece mărfuri în portbagaj şi cu bicicleta, nu am rezolvat la nivel local. Numărul de angajaţi la pod nu îl depăşeşte pe cel care atunci când era feribot. Taxele de pod sunt o problemă”, a subliniat edilului Calafatului.
