Preşedintele PE a respins acuzaţiile Jozefinei Topalli la adresa lui Victor Boştinaru

0
318

Jozefina Çoba Topalli membră a Partidului Democrat Albanez şi preşedinta Parlamentului din Albania, l-a acuzat în luna februarie a acestui an pe eurodeputatul Victor Boştinaru de interese împotriva Albaniei pentru că eurodeputatul a pledat pentru ridicarea vizelor doar în contextul depăşirii crizei politice şi abandonarea practicilor anti-democratice din partea guvernului albanez.

Victor Boştinaru

„Cred că, dacă dorim într-adevăr să găsim o soluţie la criza albaneză, ar trebui să folosim toate instrumentele pe care le avem. Şi ca Parlament European ar trebui să lăsăm deoparte apartenenţele  noastre politice – şi vorbesc despre cei care îi acordă sprijin necondiţionat lui Berisha – şi să ne asigurăm că rezoluţia noastră şi cele 12 condiţii sunt aplicate în mod corespunzător. Eu fac apel la Comisie să fie puternică şi să se angajeze pe un acord bazat pe această rezoluţie, ţinând cont de faptul că fără un acord complet de ambele părţi integrare în UE a Albaniei ar trebui să fie îngheţată”, declaraţia lui Victor Bostinaru, din data de 16 februarie a.c., într-o dezbatere care a avut loc la Strasbourg şi care a stârnit nemulţumirea Jozefinei Çoba Topalli. Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a respins printr-o scrisoare oficială acuzaţiile la adresa eurodeputatului Victor Boştinaru făcute de preşedinta Parlamentului albanez, Jozefina Çoba Topalli. Aceasta l-a acuzat pe Victor Boştinaru, vicepreşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Balcanii de Vest, de „rasism” şi de acţiuni în defavoarea ridicării vizelor pentru cetăţenii albanezi, acuzaţii catalogate ca nefondate de către preşedintele PE, Jerzy Buzek.

„Am susţinut necesitatea garantării funcţionării corecte a instituţiilor democratice”

Afirmaţiile Jozefinei Topalli au stârnit nemulţumirea eurodeputaţilor, fiind considerate ofensatoare şi contrare demersului de îmbunătăţire a relaţiilor dintre Parlamentul European şi cel albanez, în contextul în care, criza politică din Albania periclitează parcursul acestei ţări către statutul de ţară membră a Uniunii Europene. „Am susţinut în toate dezbaterile din Parlamentul European necesitatea garantării funcţionării corecte a instituţiilor democratice, libertatea presei şi colaborarea dintre majoritatea şi opoziţia albaneză. Apelurile mele au fost făcute în contextul în care confruntările dintre putere şi opoziţie au degenerat în violenţe, acest lucru în condiţiile în care Albania aspiră la statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Violenţele care au urmat alegerilor locale din Albania nu vin decât să confirme îngrijorările mele. Este o premieră în Parlamentul European faptul că atât canalele diplomatice, cât şi mecanismele instituţionale au sancţionat în termeni duri acuzaţiile nefondate dar extrem de grave făcute de un oficial cu rang înalt la adresa unui eurodeputat”, a declarat Victor Boştinaru.

„Distanţa dintre Bruxelles şi Tirana se prelungeşte”

Într-o scrisoare deschisă adresată cetăţenilor albanezi, Victor Boştinaru îi asigură pe aceştia că va lupta în continuare pentru Albania, dar de la demersul său „de a solicita o agendă predictibilă pentru integrarea în Uniunea Europeană a Albaniei şi a Balcanilor de Vest, la acuzaţiile care mă situează pe o poziţie anti-albaneză, rămâne totuşi o cale lungă”. „Sunt un prieten al Albaniei în aceeaşi măsură în care sunt un prieten al tuturor popoarelor din Balcanii de Vest şi am dovedit acest lucru prin tot ceea ce am făcut în ultimii 15 ani. Am fost întotdeauna consecvent în această direcţie iar declaraţiile şi acţiunile mele în Parlamentul European nu au fost îndreptate niciodată împotriva poporului albanez. Descopăr cu tristeţe mesajele din partea cetăţenilor albanezi care fie fac parte sau susţin Partidul Democrat din Albania, fie nu se apleacă îndeajuns să înţeleagă situaţia din propria lor ţară. Am luptat pentru Albania şi o voi face în continuare. Însă, de la demersul meu de a solicita o agendă predictibilă pentru integrarea în Uniunea Europeană a Albaniei şi a Balcanilor de Vest, la acuzaţiile care mă situează pe o poziţie anti-albaneză, rămâne totuşi o cale lungă. În faţa acuzaţiilor halucinante, nefondate şi demne de epoci apuse, în faţa declaraţiilor oamenilor politici iresponsabili, care prin guvernarea lor cotidiană au creat serioase probleme, voi rămâne în continuare prietenul Albaniei. Este ridicol să se vorbească despre corupţie, rasism şi atitudini anti-albaneze, din partea unor oameni care, având cele mai înalte funcţii, patronează corupţia la nivel înalt, ordonă să se tragă cu muniţie de război împotriva unor manifestanţi şi utilizează toate instituţiile de forţă ale statului împotriva oponenţilor politici. Discursul lui Topalli a arătat că acesta este maximul pe care un lider îl poate da iar distanţa dintre Bruxelles şi Tirana se prelungeşte”, a transmis Victor Boştinaru albanezilor.

 

Pe 21 ianuarie 2011 au avut loc ciocniri violente în capitala Albaniei. Patru manifestanţi au fost ucişi şi mulţi alţii răniţi pe timpul protestelor antiguvernamentale, derulate la Tirana. Premierul albanez Sali Berisha declara că el nu va permite o răsturnare similară a guvernului său, aşa cum s-a produs în Tunisia. În replică, liderii opoziţiei anunţau noi manifestaţii de amploare. Sprijinitorii opoziţiei socialiste acuzau guvernul de o gestionare dezastruoasă a finanţelor ţării şi de o măsluire a rezultatelor alegerilor din 2009, câştigate de Partidul Democrat al lui Sali Berisha, când Albania s-a împotmolit în criza politică. Misiunile diplomatice ale Uniunii Europene, Statelor Unite şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au transmis presei o declaraţie comună, în care îşi exprimau profundul regret în legătură cu cei răniţi şi ucişi pe timpul protestelor antiguvernamentale, desfăşurate vineri 21 ianuarie a.c. în Albania, şi făceau un apel la compromis. Albania rămâne unul din cele mai instabile state europene. Deşi a aderat la NATO în 2009 şi albanezii au primit permisiunea de a călători fără paşaport în spaţiul Schengen, ţara are mari probleme cu legislaţia, crima organizată şi corupţia la toate nivelurile.