Război în Ucraina: Un semnal de pace care vine de la Beijing!

0
2475

Ne-am obişnuit, într-un fel, cu declaraţiile belicoase, de-a dreptul înfricoşătoare, ce frizează absurdul, ale fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, numărul doi în Consiliul de securitate, care ieri referindu-se la prima aniversare a ofensivei ruse contra Ucrainei a spus, în mesajul publicat pe Telegram, că ţara sa este pregătită să meargă până la frontierele Poloniei, vecina Ucrainei. „Aşteptăm victoria. Vrem cu toţii ca aceasta să se producă, dacă se poate, cât mai repede posibil. Vrem să respingem cât mai departe posibil de frontierele ţării ameninţările de orice fel”. Oficialul rus a mai spus că un nou conflict nu mai este permis, iar acesta este motivul principal pentru care obiectivele „operaţiunii speciale militare” trebuie să fie îndeplinite. „Naţionaliştii vor continua să controleze camarila puternică, pentru că nici unul dintre ei nu are altă ideologie decât neonazismul lui Bandera. Recunoaşterea înfrângerii pentru ei este ca moartea”. Dmitri Medvedev care altă dată făcea o figură de liberal convins, în sânul regimului de la Moscova, a devenit unul dintre partizanii înverşunaţi ai ofensivei contra Ucrainei, multiplicându-şi declaraţiile vitriolante contra Kievului şi aliaţilor occidentali. El acuză „duşmanii” occidentali de slăbirea Rusiei, pe cât este posibil, de mai mult timp. Încheierea conflictului din perspectiva sa nu este aşadar de actualitate. În mesajul de ieri a calificat, din nou, guvernul ucrainian de neonazism, de comiterea unui genocid contra rusofonilor ucrainieni, multiple alte acuzaţii nefondate, pretext al Kremlinului pentru ceea ce întreprinde de un an. Greu de ştiut dacă diatribele proferate reprezintă şi poziţia lui Vladimir Putin, dar Medvedev a evocat că negocierile se vor ţine, potrivit lui, după „victoria rusă”. Negocierile vor fi dificile şi tensionate şi deciziile părţii ucrainiene vor fi luate „de peste ocean” de cei care îi livrează arme Kievului, trimit bani pentru menţinerea economiei, încă de la începutul conflictului. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei a mai spus că motivele pentru care Ucraina şi aliaţii ei încă se luptă cu Moscova sunt evidente: vor să slăbească ţara şi nu să pună capăt conflictului armat. Vladimir Putin n-a avut prevăzut, după cum a declarat agenţiilor de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, să se mai adreseze naţiunii, după un an de conflict. Tulburat probabil şi de noua decizie a Adunării Generale a ONU care a cerut retragerea imediată a trupelor ruse, „o pace justă şi durabilă” cu 141 de voturi pentru, 7 contra (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord, Mali, Nicaragua, Eritreea) şi 32 de abţineri, între care China şi India. Rezoluţia adoptată reafirmă ataşamentul „la integritatea teritorială a Ucrainei”, încetarea ostilităţilor, necesitatea instalării unei păci globale, juste şi durabile, în Ucraina, conform principiilor Chartei ONU. Declaraţia lui Dmitri Medvedev de ieri se circumscrie întrutotul discursului fluviu de marţi 21 februarie al preşedintelui Vladimir Putin, acompaniat de două acţiuni conexe: testarea unei ICBM Sarmat 2 şi anunţarea retragerii imediate din tratatul Start 2 care limita numărul şi raza de acţiune a rachetelor nucleare. Vladimir Putin declarase anterior că nimeni nu poate câştiga un război nuclear şi un asemenea război nu trebuie să aibă loc niciodată. În culise, din furie, pregăteşte un asemenea război, care speră totuşi să-l evite. Confruntarea dintre Rusia şi Ucraina, sprijinită de NATO, este mai mare ca niciodată. Rusofobia occidentală, care nu datează de ieri, a devenit tot mai accentuată. Poate că Rusia este slăbită, dar după toate aparenţele nu poate fi intimidată printr-o presiune, indiferent cât de mare. Într-un ansamblu de circumstanţe foarte diferite, China a publicat un document, intitulat „Poziţia la criza ucrainiană în 12 puncte”, în care enumeră respectarea suveranităţii, renunţarea la practicile războiului rece, încetarea ostilităţilor, reglarea crizei umanitare, protejarea civililor şi prizonierilor de război, eliminarea riscurilor strategice, facilitarea exportului de cereale, încetarea sancţiunilor unilaterale, asigurarea stabilităţii canalelor industriale şi de aprovizionare, promovarea reconstrucţiei post-conflict. Cu câteva rezerve, Volodimir Zelenski şi Joe Biden s-au arătat deschişi planului de pace publicat pe site-ul de internet al ministerului chinez al Afacerilor Externe. Rămâne de urmărit, în zilele următoare, ce s-ar mai putea întâmpla, consecinţă a demersului Beijingului, apt a aduce la masa negocierilor principalii actori ai conflictului sângeros.