Numărul maxim total de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele va rămâne acelaşi (119.579), cel puţin până în 2019. Aşa prevede un proiect de hotărâre lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii. Anul trecut, numărul de paturi contractabile în judeţul Dolj era de 4.380.
Numărul de paturi a scăzut în ultimii ani. Astfel, de la 136.341 în anul 2010 s-a ajuns la 123.127 pentru anul 2013. Ca urmare a Planului naţional de paturi 2014-2016, în anul 2014 s-a realizat o reducere cu 1.548 a numărului total de paturi aprobat la nivel naţional echivalent cu numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate şi numărul de paturi din penitenciarele spital, care nu mai sunt incluse în Planul naţional de paturi, acestea fiind contractate separat cu casele de asigurări de sănătate.
Pentru anii 2015 şi 2016 s-a propus o scădere cu câte 1.000 de paturi, ajungându-se la un număr de 119.579 paturi, pentru a se atinge media la nivel european. Acelaşi număr de paturi – 119.579 paturi este propus într-un proiect de hotărâre lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii şi pentru anii 2017, 2018 şi 2019.
4,5 paturi pentru afecţiuni acute la 1.000 de locuitori
Numărul total de paturi la nivel naţional include paturile din secţiile de spitalizare continuă pentru afecţiuni acute, respectiv pentru afecţiuni cronice şi paturile din sanatorii şi preventorii. Nu include, în schimb, numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate precum şi numărul de paturi din penitenciarele spital. Numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate precum şi numărul de paturi din penitenciarele spital se contractează separat, cu casele de asigurări de sănătate, conform prevederilor legale în vigoare.
Raţionalizarea reţelei spitaliceşti, a cărei componentă este şi Planul Naţional de Paturi, are drept scop reducerea ponderii serviciilor de asistenţă medicală spitalicească corelată cu dezvoltarea spitalizării de zi şi segmentelor de asistenţă medicală primară şi asistenţă ambulatorie de specialitate care permit o gamă largă de rezolvări terapeutice caracterizate de aceeaşi eficacitate dar mult mai eficiente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu.
Planul naţional de paturi va trebui să ţină cont de creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor medicale şi al asigurării accesului echitabil al populaţiei la serviciile medicale. În conformitate cu angajamentele asumate faţă de organismele internaţionale (Banca Mondială), privind măsurile de reformare în domeniul sănătăţii, Guvernul României s-a angajat să asigure finanţarea unui număr de 4,5 paturi pentru afecţiuni acute în sistemul public la 1.000 de locuitori în anul 2020.
4.380 de paturi, în spitalele din Dolj, anul trecut
De asemenea, este reglementată modalitatea în care se va face detalierea, anual, pe judeţe a numărului total de paturi aprobat la nivel naţional, respectiv prin ordin al ministrului Sănătăţii publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deoarece internările pacienţilor care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate sau în spitalele penitenciar se realizează prin hotărâri ale instanţelor de judecată şi nu prin decizie medicală, iar tratamentul acestora nu este posibil în servicii ambulatorii sau de internare de zi în locul tratamentului în serviciile de internare continuă, se impune adoptarea unei măsuri prin care aceste paturi destinate internărilor obligatorii să nu mai fie cuprinse în numărul total de paturi contractabile. Includerea acestor structuri în numărul total de paturi la nivel naţional ar determina o presiune suplimentară pentru reducerea celorlalte categorii de paturi din unităţile spitaliceşti.
Ca urmare se propune ca numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate precum şi numărul de paturi din penitenciarele spital să nu fie inclus în numărul total de paturi aprobat la nivel naţional şi acestea să fie contractate separat cu casele de asigurări de sănătate.
