În urmă cu doi ani, o impresionantă delegaţie din partea Chinei a purtat discuţii cu partea română pe parcursul unor iniţiative lăudabile de a ne deschide comerţul extern şi spre pieţe răsăritene. Nu doar că politic au fost şi voci ce s-au arătat contra acestui demers, dar nici noi, românii, nu ne-am făcut temele. Ţara cu cea mai mare populaţie a planetei dorea să achiziţioneze un număr impresionant de vaci din rasa „Bălţata românească”. Dar, ca la noi, mioritici permanentizaţi, s-a produs inevitabilul unei aberaţii: avem vaci din rasa cerută, dar nu le avem evidenţiate în actele de specialitate ale serviciilor zootehnice. Orice lamentare ulterioară e inutilă, imaginea de partener serios în relaţie cu China a mai primit o bifă, iar pentru noi relansări economice trebuie să învăţăm să nu mai umblăm cu lecţiile nefăcute.
Ne aducem aminte cu surprindere că, în 26 noiembrie 2013, şeful Guvernului de la Beijing a venit la Bucureşti în fruntea unei delegaţii numeroase, formată din demnitari şi aproximativ 200 de reprezentanţi ai unor importante companii chineze, interesate de investiţii în România şi în statele din zonă. Cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est s-a desfăşurat, marţi, 26 noiembrie 2013, la Bucureşti, după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua la Varşovia, în 2012, unde a participat şi premierul de atunci, Mihai-Răzvan Ungureanu.
Lucrările Summit-ului Premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevedea promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor. Dacă am fi fost şi oneşti, ce bine era!
Pe acest fond, Agenţia Naţională pentru Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu” a respins, recent, solicitarea Federaţiei Crescătorilor de Bovine dinRomania, pentru acreditare în vederea conducerii Registrului Genealogic la rasele “Balţata Româneasca tip Simmental” şi “Bălţata cu Negru Românească”. Solicitarea a fost respinsă deoarece, marea majoritate a animalelor pentru care Federaţia Crescătorilor de Bovine din Romania solicită înfiinţarea Registrului Genealogic, sunt cuprinse în programele de ameliorare ale asociaţiilor acreditate pentru conducerea Registrelor Genealogice la aceste rase, respective Asociaţia Crescătorilor de vaci Balţata Românească Tip Simmental şi Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România. Iată că ne deşteptăm!
Totodată, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein Ro a început o colaborare cu Agenţia Naţională pentru Zootehnie privind modificarea Programului de ameliorare al rasei “Bălţată cu negru românească”, prin introducerea testului genomic, urmărindu-se astfel eficientizarea activităţii de selecţie şi reducere a intervalului dintre generaţii.
O istorie bogată
Rasa Bălţata românească a fost declarată în anul 1959, după o lungă perioadă de absorbţie a trăsăturilor din rasa Simmental, din care au rezultat trăsături noi. Bălţata românească a dobândit rapid popularitate, reprezentând în anul 1955, 37% din numărul de bovine din România, iar în anul 1969 a ajuns la 44% din numărul total de bovine.
Începand din anul 1860, rasa Bălţata românească a rezultat în urma unei lungi încrucişări dintre Sura de stepa transilvaneană şi taurul Simmental importat din Eveţia, Austria, Germania, Cehia şi Slovacia. Zonele în care s-a efectuat încrucişarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania şi Bucovina. În zilele noastre, rasa Bălţata româneasca este cea mai numeroasă în România, din punct de vedere al exemplarelor. Cele mai importante importuri de tauri şi junici din rasa Simmental au fost făcute în anii 1872, 1885-1890 şi 1919, în regiunile unde existau locuitori de origine germană.
Primele asociaţii de reproducţie au fost fondate în anul 1910, controlul producţiei de lapte a fost introdus în anul 1914. Între anii 1962-1980, 1.400 de junici şi 60 de tauri din rasa Simmental au fost importaţi.
Avanteje materiale consistente
Unii au priceput din greşeli. Astfel, Asociaţia crescătorilor de vaci BALŢATA ROMÂNEASCA de tip Simmental, cu sediul în Harman – judeţul Braşov, anunţă toţi fermierii interesaţi de înscrierea vacilor din rasa Balţată Românească în Registrul Genealogic, în vederea beneficierii pentru anul 2016 a subvenţiei de 70% pentru serviciile de COP şi 100% pentru Registrul Genealogic, conform dispoziţiilor legale în vigoare. În vederea înscrierii în Registrul Genealogic al rasei Balţata Românească, fermierii sunt invitaţi să contacteze una din Asociaţiile care efectuează serviciul de COP din judeţul de domiciliu.
Pe lângă subvenţia acordată pentru serviciile de COP şi RG, fermierii pot beneficia în condiţiile legii şi de ajutorul voluntar cuplat atât pentru vacile de lapte (250 Euro/cap de animal), cât şi pentru cele de carne (300 Euro/cap de animal). Data limită de înscriere în Registrul Genealogic este 12.12.2015. În Oltenia, doar în municipiul Slatina, judeţul Olt există Asociaţia generală a crescătorilor de taurine –filiala Olt unde se pot face înscrierile.
Caracteristici tentante
Producţia de carne este foarte bună datorită aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte bună la sistemul intensiv de îngrăşare, greutate corporală mare, precocitate bună, spor foarte bun de creştere, conversie bună a furajelor, economicitate bună şi indici cantitativi şi calitativi deosebiţi ai cărnii. Astfel, tăuraşii, îngrăşaţi intensiv, au un spor de creştere de peste 1200 g/cap/zi (realizând peste 550 kg la sacrificare – 16 luni), cu un consum specific de cca. 7 UN/kg spor şi un randament la sacrificare de 53-58 %. Carnea în carcasă are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are însuşiri tehnologice şi organoleptice bune.
Acestea sunt şi argumentele pentru care delegaţia chineză venită cu mare fast în 2013 în România a dorit să comercializeze mii de vaci din rasa bălţată românească, chiar dacă necesarul lor este de milioane. Numai că, România avea efectivele cerute, dar nu erau înregistrate în acte. Iar la întocmirea actelor de export-import se cerau certificate de apartenenţă a efectivelor la rasa sus-amintită. Ca la noi, la nimeni!
