Spectrul alegerilor din 2000 planează asupra prezidenţialelor americane

0
38

Cu numai două săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, sondajele de opinie nu indică un câştigător cert, încât se discută posibilitatea repetării scenariului din 2000, cu alegerea lui George W. Bush sau chiar un scenariu fără precedent, ca republicanul Mitt Romney să devină preşedinte şi democratul Joe Biden să fie reconfirmat ca vicepreşedinte. În sistemul electoral american, preşedintele nu este ales prin sufragiu universal direct, ci de către un colegiu electoral de 538 de mari electori, desemnaţi de fiecare stat. Numărul marilor electori ai fiecărui stat depinde de ponderea demografică, dar fiecare are dreptul la minimum 3 mari electori, număr deloc proporţional cu populaţia, ceea ce crează decalaje între votul popular şi compoziţia colegiului electoral. În 2000, democratul Al Gore a câştigat scrutinul popular, cu o jumătate de milion de voturi în plus faţă de George W. Bush la nivel naţional. Dar pierzând în statul Florida, pe o hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie, care a refuzat renumărarea voturilor, el s-a recunoscut învins. Avându-se în vedere sondajele de opinie privind intenţiile de vot în statele pivot, unde electoratul oscilează de la un scrutin la altul între democraţi şi republicani, nu este deloc exclus ca în acest an soarta scrutinului să se joace într-un singur stat, precum Florida sau Ohio, spre exemple. Există chiar posibilitatea, cvasiteoretică, momentan, ca Barack Obama şi Mitt Romney să fie la perfectă egalitate, cu câte 298 de mari electori fiecare. O proiecţie a cotidianului „New York Times”, printre altele, menţionează că o victorie a lui Mitt Romney în Florida, Ohio şi Carolina de Mord, şi a lui Barack Obama în statele pivoz Wisconsin, Colorado şi Virginia, ar încurca teribil lucrurile. În acest caz, câştigătorul ar fi desemnat prin vot de Camera Reprezentanţilor, unde republicanii trebuie să-şi menţină majoritatea după alegerile din 6 noiembrie, şi atunci Romney ar deveni preşedinte. Dar vicepreşedintele său ar fi desemnat de Senat, unde democraţii sunt majoritari. Şi dacă rămân şi după alegeri, Joe Biden s-ar impune în faţa lui Paul Ryan, colistierul „ticketului” republican. Această ipoteză aritmetică nu poate fi exclusă definitiv, dar este puţin probabil să se apropie de speţa Bush-Gore. În cele din urmă, probabilitatea ca votul popular şi votul colegiului electoral să meargă în aceeaşi direcţie şi o repetare a situaţiei din 2000, cu litigii şi reproşuri reciproce, ar pune sub semnul îndoielii rezultatul alegerilor. Cu 12 ani în urmă, bătălia juridică angajată în Florida de cele două câmpuri a durat până la mijlocul lunii decembrie, când Curtea Supremă a SUA a stopat renumărarea voturilor, consacrând victoria lui Bush. Conflictul a lăsat urme adânci în clasa politică americană şi a contribuit la tensiunile dintre republicani şi democraţi la nivelul fiecărui stat federal. Într-un context economic nefavorabil, prefigurându-se totuşi dezacorduri între Congres şi Casa Albă, privind bugetul federal, o asemenea problemă ar mai lipsi. Cu toate acestea, atât echipa de campanie a lui Obama, cât şi a lui Romney, şi-au recrutat avocaţi pregătiţi pentru orice litigiu post-electoral.