Inspiraţi de Maria Tănase, într-un spectacol unic de world music, jazz şi improvizaţie. Astă-seară, la Craiova!

0
77

În zece oraşe ale ţării, opt artişti de naţionalităţi diferite reaprind spiritul Mariei Tănase în noi culori, într-un melanj de culturi şi interpretări, fuziune de vechi şi nou, emoţie artistică şi virtuozitate.

Aflat la cea de-a II-a ediţie, turneul Roots Revival Romania” – „Colors of Maria” debutează astă-seară, ora 20.00, pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, oferind publicului un spectacol unic de world music, jazz şi improvizaţie, inspirat de muzica Mariei Tănase. Cu instrumente tradiţionale – ney, duduk sau oud –, muzicienii propun temele folclorice din ţările lor de origine şi compoziţii originale.

Creatorul proiectului este artistul iranian Mehdi Aminian, iar invitată a Roots Revival” este Maria Casandra Hauşi – câştigătoare a Marelui Premiu şi Trofeului la ediţia a XX-a, din 2009, a Festivalului Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” de la Craiova. Tânăra, originară din Maramureş, uimea atunci juriul şi publicul cu cântecele interpretate cu „noduri”, din grumaz.

„Sper ca românii să poată vedea prin ochii mei ce bogăţie au aici. Uneori, un străin poate aborda lucrurile mai proaspăt. Şi poate câteodată ai nevoie să vezi cum altcineva apreciază ce ai, ca să poţi vedea altfel lucrurile tale minunate”, spune artistul iranian Mehdi Aminian, căruia i-a aparţinut ideea unui turneu naţional în care folclorul românesc devine unul universal.

El însuşi virtuoz al unui instrument tradiţional oriental, ney-ul, Mehdi Aminian s-a îndrăgostit în 2011 de folclorul românesc după ce a participat la Festivalul Internaţional „George Enescu”. A decis apoi să călătorească în Maramureş, unde a studiat folclorul specific zonei. Aşa a apărut un proiect muzical unic: „Roots Revival Romania”, „dedicat în primul rând reînvierii tradiţiilor muzicale şi adaptării lor la vremurile în care trăim”. Experienţa din Maramureş, dar şi din prima serie de spectacole inspirate de muzica din nordul României s-a materializat şi într-un disc: „Chapter One: Maramureş.

 Ulterior, Mehdi Aminian a descoperit-o pe Maria Tănase. A devenit un pasionat al muzicii interpretei şi i-a venit ideea să ofere cântecelor ei o influenţă orientală, dar şi contemporană. Tot iranianul a adunat încă şapte artişti din Romania, Bulgaria, Turcia, Spania, Franţa şi Armenia, iubitori ai muzicii Mariei Tănase, şi a decis să pornească într-un turneu în zece oraşe ale României pentru a le prezenta compoziţiile. A apărut, astfel, al doilea disc, intitulat „Chapter II: Colors of Maria”, care va fi promovat cu acest prilej.

Primul spectacol din cadrul turneului are loc astă-seară, începând cu ora 20.00, pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu”. Şi nu întâmplător Craiova deschide seria reprezentaţiilor inspirate de muzica Doamnei Cântecului Popular Românesc: încă din 1969 aici se desfăşoară Festivalul Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”. Vor urma Timişoara (25 septembrie), Oradea (26 septembrie), Cluj-Napoca (28 septembrie), Sibiu (29 septembrie), Braşov (1 octombrie), Iaşi (3 octombrie), Galaţi (4 octombrie) şi Constanţa (6 octombrie), ultimele două reprezentaţii urmând să fie prezentate la Sala Radio din Bucureşti, pe 11 şi 12 octombrie.

Pe scena „Roots Revival Romania” urcă Leila Renault (Franţa) – bas;  Maria Casandra Hauşi (România) – voce; Monica Madaş (România) – voce; Hristina Beleva (Bulgaria) – gadulka; Mehdi Aminian (Iran) – ney; Mehmet Polat (Turcia) – oud; Emmanuel Hohvannisyan (Armenia) – duduk; Aleix Tobias Sabater (Spania) – percuţie. Biletele pot fi achiziţionate prin reţeaua Eventim (magazinele Germanos, Orange Shop, Vodafone, Domo, Librăriile Cărtureşti şi Humanitas), dar şi online pe eventim.ro. În funcţie de categoria locului, costă între 40 şi 60 de lei.

Mehdi Aminian, coordonatorul proiectului „Roots Revival Romania”, îşi foloseşte ney-ul, instrument de suflat tradiţional din Orientul Mijlociu (spaţiu în care este folosit de peste 4500 de ani), realizat din trestie, ca un pod între culturi. Ney-ul are o structură simplă, însă poate da viaţă unor sunete calde, unice. Un alt instrument de suflat cu care se va însoţi ney-ul pe scena „Roots Revival” este duduk-ul lui Emmanuel Hovhannisyan, din Armenia. Supranumit şi „fluier de cais”, datorită lemnului din care este făcut, produce sunete similar clarinetului ori saxofonului şi face parte din patrimoniul UNESCO. Considerat strămoşul chitarei, oud-ul (instrument cu corzi tradiţional în culturile arabe) lui Mehmet Polat (Turcia) îi permite să abordeze de la jazz la muzica contemporană, creând noi nuanţe şi mix-uri între genuri şi culturi. Hristina Beleva (Bulgaria) cântă la gadulka, instrument tradiţional bulgar cu coarde.