Deficit de personal la Spitalul Judeţean din Craiova

0
167

spital 1Cadrele medicale se plâng că au ajuns să muncească până la epuizare din cauza deficitului de personal ce se resimte în toate spitalele din ţară. La Spitalul Judeţean din Craiova este nevoie urgentă de medici oncologi, neurochirurgi, de specialişti în chirurgie vasculară şi chirurgie plastică. Nu doar doctorii sunt însă prea puţini, ci şi infirmierele, îngrijitoarele şi brancardierii, asta în condiţiile în care bolnavii sunt tot mai mulţi. Se ajunge astfel la situaţii în care o asistentă medicală şi o infirmieră au în grijă, pe o tură de noapte, nu mai puţin de 70 de pacienţi.  

De mai mulţi ani, sistemul sanitar are de suferit de pe urma deficitului de personal. Este nevoie de medici de toate specialităţile, asistenţi medicali, îngrijitoare şi infirmiere. Numai în ultimul an, zeci de cadre medicale din judeţul Dolj, atât asistenţi medicali, cât şi medici, au îngroşat rândurile celor care au plecat peste hotare după ce în ţară nu şi-au găsit un loc de muncă.

„În ultimii ani s-au tot pensionat din salariaţii Spitalului Judeţean, indiferent că a fost vorba de medici, asistente sau personal auxiliar. Alţii au plecat în străinătate. Locurile au rămas neacoperite pentru că nu s-au mai făcut angajări. Posturi de asistent medical, spre exemplu, nu s-au mai scos la concurs din 2009. Deficitul este mare şi în cazul cadrelor medicale, dar şi la personalul auxiliar. Sunt oameni care muncesc până la epuizate. Acolo unde sunt necesare şapte asistente pe tură avem două, iar în perioada cu concedii rămâne doar una, care are în grijă 70 de paturi. Vorbim totuşi de un spital în care se efectuează foarte multe intervenţii chirurgicale”, a precizat Ion Cotojman, preşedintele Federaţiei Sindicale Hipocrat.

Un medic la 330 de persoane

În judeţul Dolj, 2.000 medici ar trebui să aibă în grijă o populaţie de 660.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că, teoretic, fiecărui doctor doljean îi revin aproximativ 330 de persoane. Printre secţiile care ar mai avea nevoie de medici se regăsesc cele de neurochirurgie, oncologie, chirurgie vasculară sau cardiologie.

Din 2007 până în prezent, peste 18.000 de medici şi 50.000 de asistenţi medicali au părăsit sistemul sanitar românesc pentru a profesa în spitalele din străinătate. Aproximativ 3% dintre doctorii români şi 5-10% dintre asistente emigrează în fiecare an, iar cele mai frecvente destinaţii sunt Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie şi ţările din nordul Europei. În plus, statul român a pierdut şi foarte mulţi bani. Pentru formarea unui medic timp de şase ani, statul cheltuieşte aproximativ 30.000 de lei, iar pentru specializarea acestuia, încă 21.000 de lei, în total aproximativ 51.000 de lei în total. Şi mai îngrijorător este însă faptul că s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici cu liberă practică.spital

România a oferit în ultimii 10 ani medici şi cadre medicale în valoare de 600 de milioane de euro. Aşa se face că sunt zone în ţară total neacoperite din punctul de vedere a existenţei medicului. Iar în spaţiul rural sunt cele mai mari probleme în ceea ce priveşte lipsa personalului sanitar. Şcolile de medicină din România scot aproximativ 3.000-3.500 de absolvenţi pe an şi anual pleacă din ţară aproape 3.000. Alarmantă este situaţia din spitale, unde există un deficit major de medici, în cazul unor specialităţi importante precum ATI, chirurgie toracică sau cardiovasculară, radioterapie sau geriatrie.

Media europeană, opt medici la mia de locuitori

În Uniunea Europeană, numărul doctorilor la mia de locuitori varia de la 6,2 doctori în Grecia, 4,9 în Austria şi 4,4 în Lituania, la 2,5 în România şi Slovenia şi 2,2 în Polonia, după cum arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene. În ceea ce priveşte asistentele, media europeană este de opt la 1.000 de locuitori, conform datelor din 2012. În Danemarca, sunt 15,4 asistente la mia de locuitori, în Finlanda – 14,1, iar în Irlanda – 12,6. România se situează şi la acest capitol printre codaşe cu 5,8 asistente la 1.000 de locuitori.

Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.

În România se înregistrează cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor pentru sănătate, în timp ce numărul investigaţiilor RMN şi CT, precum şi al mamografiilor, este cel mai mic din UE, potrivit unui raport al OECD şi al Comisiei Europene.