Comunicatul final al summitului NATO de la Chicago a fost dat. Barack Obama a rezumat deciziile care privesc Afganistanul. Forţele de securitate afgane vor fi pregătite de schimbare la mijlocul anului viitor. Ultimul soldat va părăsi Afganistanul la 31 decembrie 2014. Anul viitor, 75% dintre afgani vor trăi în zonele controlate de forţele afgane (ANSF). Când ultima grupă de provincii va intra în tranziţie, cel târziu la mijlocul lui 2013, ANSF va avea responsabilitatea securităţii întregii ţări. ISAF va trece de la rolul său combatant la cel de „antrenament, consiliere şi asistenţă”. Trupele NATO vor fi retrase „gradual şi de o manieră responsabilă”. Ele nu vor mai fi implicate în lupte, dar vor continua să furnizeze susţinere politică şi practică, prin parteneriatul pe termen lung cu Afganistanul. Dacă afganii vor cere, NATO s-a declarat gata să pregătească formarea forţelor lor speciale. Rămâne doar de văzut cum vor conserva americanii forţele antiteroriste, din cadrul misiunii Enduring Freedom, după 2014. Spre decepţia americanilor, Francois Hollande, noul preşedinte al Franţei, a refuzat a contribui la aceste comandouri, aşa cum Franţa o făcuse în 2001, pentru urmărirea lui bin Laden. El a mai spus că orice desfăşurare de trupe trebuie sancţionată de ONU. Administraţia Obama avea în vedere o coaliţie mai largă. Chiar dacă nu a făcut prozeliţi, Hollande a repetat la summitul NATO că retragerea, în acest an, a forţelor combatante (2.000 de soldaţi dintr-un efectiv de 3.400, potrivit ministrului Apărării, Jean-Yves Le Drian) nu este negociabilă. Francezii au pierdut 83 de militari în misiunile de luptă şi au înregistrat numeroşi răniţi. Generalul John Allen, comandantul forţelor operaţionale ale NATO, a dat asigurări că retragerea trupelor franceze nu va antrena „degradarea securităţii” în regiunea Kapisa, controlată de francezi. El va prezenta faza tranziţiei luni, în faţa celor 28 de ţări membre NATO şi a celor 34 care participă la coaliţie. Francois Hollande a refuzat să se angajeze în chestiunea contribuţiei financiare cerute de americani după 2014 pentru armata afgană. Cifra avansată a fost de 200 milioane de dolari. „Un pic mai puţin” a menţionat Francois Hollande, care a cerut toate garanţiile în privinţa utilizării banilor. În dosarul scutului antirachetă, alt subiect cheie al summitului, s-a spus că au fost obţinute garanţii necesare pentru alăturarea la acest proiect. Contextul american, cu Barack Obama în plină cursă pentru realegerea sa, a permis, totuşi, summitului NATO, luarea unor măsuri, atât în chestiunea iraniană, cât şi în altele la fel de arzătoare, deşi „stilul Hollande” s-a făcut remarcat. Metoda Hollande constă în a pune totul pe masă şi expresia a devenit, în mai puţin de 24 de ore, principalul element de limbaj al micii echipe care a voiajat cu preşedintele francez, care l-a descris ca „fără familiarisme” şi pragmatic în reuniunile bilaterale. Comunicatul final „a dat satisfacţie” pe patru puncte esenţiale, a explicat preşedintele francez, însă apărarea antirachetă nu trebuie să fie „un substitut la descurajare, ci un complement”, iar clarificările nu trebuie să întârzie, spre a nu îngrijora Rusia. Chestiune încă departe de a fi rezolvată.
