Masterplanul de apă şi canalizare al judeţului Dolj a intrat în faza a doua, care presupune o finanţare de încă 315 milioane de euro de la Uniunea Europeană. Banii vor fi folosiţi pentru introducerea reţelelor de apă şi canalizare în alte localităţi ale judeţului, în unele părţi urmând să fie create şi staţii de epurare şi tratare a apelor uzate. Municipiul Craiova primeşte jumătate din această sumă, 166 de milioane de euro, bani cu care autorităţile locale doresc să construiască firul II al aducţiunii de apă de la Izvarna, din judeţul Gorj. Proiectul care ar fi adus apă din sursă naturală în reţeaua publică a Craiovei a fost abandonat de câţiva zeci de ani din lipsă de fonduri.
Consilierii judeţeni au aprobat, ieri, o extindere a Masterplanului de apă al judeţului Dolj în 22 de localităţi, între care şi municipiile Craiova şi Calafat. Înainte de vot, preşedintele Ion Prioteasa a citit care sunt comunele şi oraşele beneficiare, precum şi sumele de bani care vor fi investite în fiecare zonă. „Masterplanul de apă şi canalizare este cel mai galonat proiect al Doljului. Într-o primă fază, am avut 185 de milioane de euro, o sumă colosală la acea vreme. Era al doilea mare proiect la nivel de ţară, dar în acest moment, se extinde cu încă 315,6 milioane de euro. Sunt peste 500 de milioane de euro pe apă şi apă uzată care intră în judeţul Dolj”, a menţionat preşedintele Ion Prioteasa. Potrivit autorităţilor judeţene, prima etapă s-a adresat zonelor urbane, care au primit investiţii de până la 12-13 milioane de euro. „Cu această extindere reuşim să legăm şi localităţile prin care au trecut conductele de alimentare cu apă sau canalizate. Când va fi gata, probabil în următorii doi ani şi jumătate, toate aceste localităţi, plus altele, vor fi mai aproape de civilizaţie”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Cea mai mare investiţie se face la Sadova
În cea de-a doua etapă, sunt prevăzute staţii de epurare noi sau extinderi ale celor vechi în localităţile Cerăt, Bechet, Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Scăeşti, Mischii, Pieleşti, Gherceşti, Almăj. Grosul banilor merge însă spre reţelele de apă şi canalizare ale localităţilor. Cele mai mari sume ajung la Sadova, extinderea reţelei de apă şi canalizare – 14,2 milioane de euro; Maglavit, apă şi canalizare – 10,6 milioane de euro; Ostroveni, extinderea reţelei de apă şi canalizare – 10,5 milioane de euro şi Poiana Mare, extinderea reţelei de apă şi canalizare – 10,4 milioane de euro. Urmează localităţile Piscu Vechi şi Cerăt, extinderea reţelei de apă şi canalizare –fiecare cu câte 8,8 milioane de euro; Malu Mare, extinderea reţelei de apă şi canalizare – 7 milioane de euro; Bucovăţ, extindere canalizare – 6,9 milioane de euro; Ciupercenii Noi, extinderea reţelei de canalizare – 6,6 milioane de euro şi comuna Gherceşti, apă şi canalizare – 6,2 milioane de euro. Se mai alocă pentru Rast – 4,8 milioane de euro, Cârcea – 4 milioane de euro, Pieleşti – 2,2 milioane de euro, Mischii – 2,3 milioane de euro, Almăj – 2,6 milioane de euro, Coţofenii din Faţă – 3 milioane de euro, Coţofenii din Dos – 2,1 milioane de euro, Scăeşti – 2,3 milioane de euro, Lipovu – 3,7 milioane de euro şi Bechet – 1,1 milioane de euro.
Tariful apei, în discuţie
Consilierul judeţean PDL Marcel Marcea a ridicat problema preţului pentru serviciile de apă şi canalizare din satele şi comunele care sunt racordate la utilităţi prin acest masterplan. Alesul judeţean a arătat că oamenii de la sate sunt săraci şi s-ar putea să nu mai dorească să branşeze la reţele. „Dacă în Craiova, preţul pentru metru cub de apă şi, implicit, pentru canalizare este acceptabil, în mediul rural încep să apară probleme. Compania de Apă trebuie să îşi ia nişte măsuri ca să nu ne pomenim cu un preţ de 80 de lei pe metru cub de apă, la un moment dat. Pentru că, în acel moment, s-ar putea să nu avem foarte mulţi abonaţi, starea materială de la sate fiind destul de deficitară”. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, susţine că se aşteaptă să existe şi astfel de situaţii, dar consideră că, în cele din urmă, lucrurile vor căpăta stabilitate în rândul abonaţilor. „Cu siguranţă că, la un moment dat, se va plăti şi un preţ de solidaritate cu oamenii aceştia care acum încep să plătească apa şi gunoiul. Avem localităţi în care oamenii s-au conectat atât de mulţi că nu mai fac faţă instalaţiile, acolo unde mai sunt şi solariile se mai foloseşte şi apa pentru grădini. Sigur mai avem şi localităţi în care oamenii se uită cu jind la apa din faţa porţii şi nu se racordează, dar încet-încet lucrurile se aşează”.
Masterplanul de deşeuri, fără probleme
Cel de-al doilea mare proiect al judeţului Dolj este Masterplanul de deşeuri, care, de asemenea, se află în derulare. Tot ieri, în cadrul şedinţei extraordinare, consilierul PDL Daniel Drâgnei a interpelat autorităţile judeţene în ce stare se află acest proiect care se aşteaptă de mai mult să fie început. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, i-a asigurat, din nou, pe consilierii judeţeni că Masterplanul de deşeuri se află în cărţi şi că el nu a fost pus sub semnul întrebării. „Se lucrează la el de peste şapte ani. În acest moment ştim foarte clar care este valoarea lui, adică de 54 de milioane de euro. Trecând de 50 de milioane de euro, ar trebui să fie aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-a întors cu această sumă. Ceea ce pot să vă asigur este că el merge mai departe, nu e stagnat şi toate discuţiile pe care le-am purtat au fost de a rezolva cu celeritate acest proiect şi de a trece mai departe”, a declarat Ion Prioteasa. Unul dintre motivele pentru care acest Masterplan a fost tergiversat a fost şi faptul că municipiul Craiova nu a fost de acord să pună la dispoziţie depozitul ecologic de la Mofleni, acesta fiind singura sursă acreditată de depozitare a gunoiului din regiune.
166 de milioane de euro au ajuns la Craiova
Craiova primeşte cea mai mare sumă de bani în cadrul celei de-a doua etape a Masterplanului. Din suma de 315 milioane de euro, Băniei îi revin 166 de milioane de euro, cu care se va extinde reţeaua de apă şi canalizare. Este prinsă şi realizarea firului II al aducţiunii de apă Izvarna, proiect care se ridică la o valoare totală de 153 milioane de euro, cu TVA. Calafatul este cel de-al doilea municipiu care primeşte bani prin Masterplan, pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare de aici fiind acordate 6,7 milioane de euro.
Vor mai veni completări şi de la Consiliul Judeţean Dolj
Către localităţile din Dolj au fost alocate, de la bugetul de stat, puţin peste 32 de milioane de lei. Consilierii judeţeni au aprobat în unanimitate repartizarea acestor bani către primăriile din judeţ. Banii reprezintă sume defalcate din TVA-ul pentru drumurile judeţene şi comunale – 10,75 milioane de lei; din impozitul pe venit – 12,73 milioane de lei şi din TVA-ul pentru echilibrarea bugetelor locale – 10,63 milioane de lei. „Faţă de anul trecut există o creştere de la 35 de miliarde de lei vechi la 40 de miliarde pentru drumurile comunale. Diferenţa se duce către societatea SC LDP SA, care are un contract de administrare a reţelei de drumuri judeţene. Într-o şedinţă viitoare, când vom aproba bugetul judeţului vom mai veni şi din fondurile noastre cu bani pe care îi vom duce către această societate, suma fiind insuficientă pentru administrarea unei reţele de 1.100 de kilometri”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan.
LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU
