Concert Simfonic Classic+

0
571
În program:
Matei Pop: Suitele maramureşene nr. 1, 2 şi 3 (primă audiţie)        
Maurice Ravel: Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră
Antonín Dvořák: Dansuri slave, op. 46
Vineri, 25 octombrie 2019, de la ora 19, tânărul muzician MATEI POP se va afla pe scena Stagiunii Classic+ 2019/2020, în dublă ipostază: de dirijor şi de compozitor al Suitelor maramureșene nr. 1, 2 şi 3, cântate în primă audiţie la Craiova. Pianistul MIHAI UNGUREANU, adesea elogiat de public şi de critica de specialitate, va interpreta Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră de Maurice Ravel, lucrare de virtuozitate, cu elemente împrumutate din muzica de jazz. Seara se va încheia cu Dansuri slave, op. 46 de Antonín Dvořák, deosebit de melodioase şi originale, poate cea mai inspirată abordare a motivelor cehe, realizată de compozitor.
Matei Pop se numără printre valoroşii tineri muzicieni pe care îi poate etala România în prezent. După studii de dirijat şi compoziţie la Academia de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, la care s-au adăugat stagii internaţionale de perfecţionare şi cursuri de măiestrie cu maeştri reputaţi ai dirijatului, Matei Pop a optat pentru o carieră muzicală multiplană, urmărind trei direcţii: dirijatul de orchestră, compoziţia şi didactica universitară. Cu tenacitatea, seriozitatea şi talentul său deosebit şi-a construit deja o solidă carieră dirijorală, evoluând ca invitat la pupitrul majorităţii orchestrelor filarmonice de stat din România şi peste hotare. Ca dirijor permanent al Ansamblului de muzică contemporană „adHOC” al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca (2011-2019), a susţinut concerte apreciate în cadrul festivalurilor internaţionale de profil. În calitate de compozitor a obţinut diverse premii, între care Premiul I la Concursul European pentru Tineri Compozitori „Roads to Romanticism”, Varşovia (2007). Matei Pop este lector universitar la Academia de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Departamentului de compoziţie muzicală şi dirijat (din 2013). Suitele maramureşene de compozitorul şi dirijorul clujean Matei Pop au la bază melodii populare autentice (vocale) din zona Maramureş, preluate din culegerea de folclor 170 de melodii populare româneşti din Maramureş de Tiberiu Brediceanu. Suita maramureşeană nr. 3 va fi interpretată în primă audiţie absolută în 25 octombrie 2019 de Orchestra Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, sub bagheta compozitorului.
*
Solist concertist al Filarmonicii „Oltenia”, pianistul Mihai Ungureanu apare cu regularitate în viaţa muzicală a ţării şi în străinătate, atrăgându-şi elogiile publicului şi criticii de specialitate. La 16 ani, a debutat cu „Mi bemolul” de Franz Liszt pe scena Filarmonicii craiovene; în anul 1977, a absolvit cursurile Liceului de Artă din Bănie. Ca student al Academiei de Muzică din capitală, a beneficiat de îndrumările reputaţilor muzicieni Dan Grigore şi Ioana Minei. Din anul 1981, începe să susţină o intensă activitate concertistică, colaborând cu toate orchestrele simfonice din ţară, deosebita sa prezenţă scenică fiind apreciată şi peste hotare. Este laureatul mai multor competiţii naţionale şi a fost distins cu Premiul ATM (Premiul Criticii Muzicale/1986). De asemenea, participă frecvent în juriile unor importante concursuri internaţionale. În calitate de director general (în perioadele 1990 – 2000 şi 2003 – 2009) şi de director artistic (între 2001 – 2003 şi 2012 – 2016) al Filarmonicii „Oltenia”, a întreprins şi organizat numeroase turnee peste hotare (în Italia, Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, Spania, Gibraltar, Ungaria, Austria, Grecia, Serbia, Macedonia, Coreea de Sud, Republica Moldova). Mihai Ungureanu s-a implicat şi în realizarea unor valoroase înregistrări discografice, promovând atât repertoriul autohton, cât şi pagini de referinţă din creaţia universală.
***
         Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră (datat 1931) reprezintă materializarea unui plan creator mai vechi, ale cărui puncte de reper le constituiseră o rapsodie pe teme basce şi un divertisment. Metamorfozarea ideii iniţiale şi neîntreruptele căutări ulterioare vădesc preocuparea constantă a autorului de a scrie o lucrare originală, neîncorsetată în şabloane. Ravel îşi explică de altfel intenţiile: „Concertul în Sol este un „concerto“ în sensul cel mai exact al termenului, scris în spiritul celor de Mozart şi Saint-Saëns. Gândesc, în adevăr, că muzica unui concert poate fi veselă şi strălucitoare şi că nu este necesar să pretindă profunzime sau să urmărească efecte dramatice… Concertul aduce şi câteva elemente împrumutate de la jazz, dar aceasta cu moderaţie.“ 
*
Cele două volume de Dansuri slave, op. 46 şi op. 72 au fost scrise în anul 1878 şi, respectiv, 1886, la solicitarea editorului berlinez al compozitorului, Simrock. Acesta din urmă tocmai publicase Dansurile ungare de Brahms, obţinând un profit financiar însemnat – ca urmare a popularităţii de care se bucurau aceste splendide lucrări. Dvořák nu a zăbovit deloc să onoreze “provocarea” editorului său, astfel că, impulsionat de un incredibil avânt creator, a finalizat op. 46 în mai puţin de două luni. Partiturile tipărite bucurându-se de un mare succes, Simrock a insistat şi pentru realizarea unui alt set de Dansuri slave.