Vizita secretă a preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, la Moscova, prima de la debutul crizei în 2012, fără anunţarea presei, chiar a celor mai loiale canale de televiziune, şi discuţiile purtate cu omologul său rus, Vladimir Putin, anturat de ministrul apărării Serghei Şoigu, premierul Dmitri Medvedev şi Nicolai Patruşev secretarul comitetului de securitate naţională, au o simbolistică a lor, nu uşor de decriptat. Vladimit Putin şi Bashar al-Assad nu se mai întâlniseră fizic din 2006, la Moscova. Primele imagini din cursul întâlnirii, realizate de serviciul de presă al Kremlinului, au fost difuzate abia la întoarcerea la Damasc al lui Assad. Potrivit cotidianului “Kommersant”, întâlnirea a avut loc la cererea preşedintelui sirian, deşi în realitate este o iniţiativă a Kremlinului. “Mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a veni în Rusia în pofida situaţiei dramatice din ţara dumneavoastră“, ar fi spus Vladimir Putin, în preambulul discuţiei după firească strângere călduroasă de mână. Bashar al-Assad nu a omis să mulţumească la rândul său, pentru “ajutorul preţios dat poporului sirian în lupta contra terorismului“, pentru susţinerea leadershipului şi poporului rus a unităţii şi independenţei Siriei. Considerând că tot ceea ce face Rusia se circumscrie legislaţiei internaţionale, cu referire la loviturile aeriene ale aviaţiei ruseşti. Convenind, de total acord, că răul absolut, pe care îl reprezintă terorismul, trebui combătut “împreună”, Vladimir Putin a menţionat că implicarea Rusiei nu este un gest de pură solidaritate internaţională, ci este motivată de faptul că peste 4.000 de combatanţi, care luptă împotriva trupelor loiale guvernului de la Damasc, provin din spaţiul ex-URSS, şi după dobândirea unei experienţe de război, îndoctrinaţi, toţi aceştia vor reveni pe teritoriul rus. Bashar al-Assad a fost asigurat că Rusia face tot posibilul, nu doar în planul susţinerii militare, dar şi cel al declanşării procesului politic, reiterându-se necesitatea găsirii unei soluţii la criza prelungită, soldată cu mii de victime şi milioane de refugiaţi, prin includerea tuturor grupurilor etnice şi religioase, lăsând ultimul cuvânt poporului sirian în privinţa viitorului său. Altfel spus, ajutorul va fi dat o vreme, dar Bashar al-Assad va avea ultimul cuvânt. Mesajul lui Vladimir Putin, pentru Assad, se va vedea în perioada următoare, deşi acesta a stăruit în faptul că terorismul este un obstacol real în calea reglementării politice. Deocamdată, acordul convenit între ministerul rus al apărării şi Washington pentru prevenirea incidentelor aeriene este perturbat de prezenţa a numeroase avioane pe cerul Siriei.
Peter Cook, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a afirmat că “continuăm să credem că strategia Rusiei în Siria este contra-productivă şi menţinerea preşedintelui Bashar al-Assad nu va pune capăt războiului civil“. În Siria, confruntarea este una de-a dreptul insolită: coaliţia internaţională condusă de SUA (Franţa, Regatul Unit, Canada, Australia) are ca aliaţi rebelii sirieni, PKK (kurzi turci), Turcia, iar ca adversari Statul Islamic, regimul Assad şi Iranul. Rusia are ca aliaţi regimul Assad, Iranul, PKK (kurzi turci) şi declarativ Occidentul, ţinte fiind rebelii sirieni, Statul Islamic. Turcia, la rândul său, alături de Qatar, Iordania, Arabia Saudită, are ca aliaţi rebelii sirieni şi Occidentul, iar ca ţinte PKK (kurzi turci), regimul Assad şi aliaţii acestuia. Evoluţia evenimentelor, pe liniile de front, rămâne una întortocheată, iar ghemul de interese geopolitice ale actorilor implicaţi, mai mult încurcă, identificarea unor soluţii imediate de revenire la normal.
