Învăţământul tehnologic şi profesional dă semne de revigorare

0
70

O lungă perioadă de timp, învăţământul tehnic şi profesional părea condamnat la dispariţie. Şcolile profesionale şi Liceele tehnologice trăiau , pe undeva, la limita prăpastiei. De multe ori, s-a pus în discuţie şi, în unele cazuri, s-a şi ajuns la o astfel de măsură: desfiinţarea unităţilor de învăţământ specializate. În anii imediat de după 1989, toată lumea umbla după posturi de economişti, jurişti, specialişti în IT, orice, numai spre meserii nu se mai îndrepta gândul celor care încercau să-şi găsească un drum în viaţă. Lumea s-a schimbat, piaţa muncii – aşijderea, şi au apărut ofertele, inclusiv din partea agenţilor economici, cei care au început să solicite clase în îvăţământul tehnologic şi profesional. La momentul actual, învăţământul de acest fel are o pondere de  55,45% din ceea ce ţine de procesul de învăţământ, iar, în urmă cu câteva zile, s-au stabilit şi parametrii pentru anul şcolar viitor.

S-a ajuns la o concluzie

La începutul acestei săptămâni, a fost şedinţa Consiliului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), în care s-au dezbătut problemele legate de învăţământul tehnologic şi profesional. „Putem vorbi de o pondere a învăţământului tehnic de 55,45% în judeţul Dolj. La ultima şedinţă a CLDPS, s-a concluzionat că este necesară o mai mare implicare a partenerilor economici în viaţa şcolară, iar operatorii şi-au arătat deschiderea pentru participarea în activităţile de promovare a învăţământului profesional şi tehnic în şcolile gimnaziale. Cei prezenţi la şedinţă, reprezentanţi ai entităţilor din Consiliu, au fost de acord să deruleze o acţiune de monitorizare a planului de acţiune, având în vedere eficienţa cunoscută în timpul derulării unui proiect european început în urmă cu câţiva ani”  ,  a declarat prof.  Elena Lavinia Craioveanu, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.

Un Consiliu pentru învăţământul tehnic

Din CLDPS fac parte trei categorii: prima este reprezentată de şapte instituţii publice (ISJ Dolj, Consiliul Judeţean Dolj, Instituţia Prefectului, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Incluziune Socială, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi Direcţia pentru Agricultură); cea de a II-a are ca vectori operatorii economici – Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, „Ford – România”, SC „Reloc”, SC „Recon”, SC „Softronic”, SC „Docara”, Sucursala Regională de Transporturi Căi-Ferate Călători Craiova; în timp ce în cadrul celei de-a treia componente se regăsesc cei care vin din partea Societăţii Civile: cele două sindicate reprezentative din învăţământ (FSLI şi „Spiru Haret”), „Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România”, Asociaţia Generală a Inginerilor din România, precum şi trei ONG-uri. Sunt 21 de membri în CLDPS, la ultima şedinţă fiind înregistrat un cvorum aproape maxim, astfel că uot ceea ce s-a stabilit este statutar , cu atât mai mult cu cât s-a discutat şi planul de şcolarizare viitor, cel din 2016/2017.

Noutăţi pentru 2016/2017

Cele mai căutate meserii sunt, în ordine, de „mecanic auto” (cerinţe de opt clase, la unităţile de învăţământ din Dolj), „tinichigiu-vopsitor auto – 3,5 clase, „ electrician de exploatre de joasă tensiune” – 3 clase şi , surpriză plăcută, cea de „agricultor pentru culturi de câmp” (3,5 clase). De asemenea, sunt solicitate trei clase de confecţioner textile li, bineînţeles, nu lipsesc solicitările devenite , deja, cunoscute: cofetar, ospătar, etc. Nu lipsesc şi noutăţile. Astfel, Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brîncuşi” doreşte şcolarizarea în „lucrător hotelier”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova vrea să diversifice instruirea cu o clasă pentru „brutar – patiser”, la Liceul Tehnologic „Dimitrie Filişanu” din Filiaşi este intenţia de şcolarizare pentru zidari şi zugravi, iar la Şcoala Profesională „Constantin Argetoianu” din Argetoaia s-a cerut schimbarea din „lucrător silvic” în cea de „agricultor pentru culturi de câmp şi horticultură”. Sunt calificări care au apărut în timp, conform cu cerinţele pieţei muncii. „Agenţii economici s-au implicat foarte mult şi au contribuit la aceste solicitări. Se cere, acum, şi specializarea de „sudor”, sau cea de „mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice.”. Pe lângă acele procente de peste 55%, mai sunt cei prinşi în învăţământul vocaţional. Până în 2020, trevuie să se ajungă la un total de 60% de învăţământ tehnologic şi profesional, iar din această parte 60 de procente trebuie să fie atinse de şcolarizarea profesională, şi vorbim despre o strategie. Sperăm să atingem aceste standarde, respectând şi Planul Local de Acţiune a Învăţământului. Dar, vreau să transmit tuturor celor care doresc să urmeze învăţământul profesional, că este vorba despre o primă treaptă în educaţie, ei având posibilitatea să-şi desăvârşească studiile în treapta tehologică, la liceu, şi, de acolo, şi mai departe. Este nevoie de cât mai mulţi specialişti  ” , a precizat prof.  Simona Ciulu, inspector pentru învăţământul tehnologic şi profesional în cadrul ISJ Dolj.