Occidentul face din nou volte în faţa Siriei. După ce a fost readus pe scena internaţională, în urma acordului privind distrugerea armelor chimice, regimul de la Damasc are precipitaţi vizitatori la nivelul serviciilor sale de informaţii, contactat de omologii mai multor ţări occidentale pe chestiuni de securitate. Occidentul se arată îngrijorat de recrudescenţa numărului de jihadişti originari de pe vechiul continent în sânul grupărilor afiliate Al-Qaeda, aflate în Siria. Problema pare să aibă acum prioritate faţă de orice alte considerente, criza siriană rămânând mult mai palidă. „De la începutul verii anului 2012, noi suntem îngrijoraţi în faţa fenomenului, de o amploare fără egal”, a mărturisit, duminică, Manuel Valls, ministrul de Interne francez, pe canalul Europe 1. Potrivit acestuia, circa 700 de francezi sau persoane rezidente în Franţa sunt implicate în conflictul sirian: aproape 250 luptă actualmente în Siria, 100 sunt în tranzit pentru a ajunge acolo, 150 şi-au manifestat dorinţa de a ajunge, 76 s-au întors şi, în fine, 21 şi-au găsit moartea. Tendinţa „s-a accelerat” în ultimele săptămâni. Fenomenul nu poate decât să îngrijoreze Europa, deoarece jihadiştii se vor întoarce în ţările lor, aşa că serviciile de informaţii occidentale au revenit la Damasc. Potrivit „Wall Street Journal”, mai multe reuniuni au avut loc începând din vara trecută între membrii serviciilor europene, foşti diplomaţi occidentali şi reprezentanţi ai regimului sirian. După cum relatează cotidianului american, care citează responsabili occidentali şi din Orientul Mijlociu, primii care au făcut „saltul” au fost britanicii de la MI 6 (serviciul secret de informaţii din Marea Britanie), mandataţi de Londra. Au urmat, în noiembrie, omologii lor germani, spanioli şi mai nou francezi. Legăturile între diferitele servicii au existat întotdeauna, dar contactele nu înseamnă reluarea relaţiilor diplomatice, susţine un fost diplomat în post la Damasc. În martie 2012, Franţa şi Marea Britanie au fost printre primele ţări care şi-au închis ambasadele la Damasc. Acestea au fost urmate de majoritatea aliaţilor. Cu toate acestea, generalul Ali Mambluk, şeful serviciilor secrete siriene, a condiţionat orice colaborare de redeschiderea relaţiilor diplomatice cu ţara sa. Pentru moment, Madridul este singura capitală care a admis schimburi comerciale cu Damascul, menţionează „Wall Street Journal”. A făcut-o cu discreţie. Într-un interviu pentru BBC, la 15 ianuarie a.c., Faisal Mekdad, viceministrul sirian pentru Afaceri Externe, a subliniat că multe servicii occidentale ` s-au apropiat de Damasc pentru „a coopera pe măsurile de securitate”. „Teroriştii trimişi de Europa în Siria au devenit” o adevărată ameninţare pentru ea, a menţionat oficialul sirian, insinuând schisma apărută între servicii şi politicile occidentale care doreau despărţirea de Bashar al-Assad. Reluarea contactelor între regimul sirian şi Occident îl plasează pe Bashar al-Assad într-o poziţie ideală pentru conferinţa de pace Geneva II, care începe astăzi în Elveţia. Redobândirea avantajului pe teren pentru preşedintele sirian îi permite acestuia să impună propriile condiţii opoziţiei siriene, fragmentată şi slăbită. Ori, conferinţa este aşteptată tocmai pentru ca el să mai piardă din puteri. În acest sens, un raport realizat de 3 foşti procurori internaţionali – David Crane şi Desmond de Silva, alături de Geoffrey Nice – au prezentat un raport de 31 de pagini, publicat luni 20 ianuarie de CNN şi de “The Guardian” în care acuză Damascul de practicarea sistematică a torturii prizonierilor. Regimul lui al-Assad este considerat o maşină de a ucide.
