FMI a sosit ieri la Bucureşti, pentru prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află de ieri şi până pe 5 februarie la Bucureşti, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului de tip preventiv cu România, care a fost aprobat în 27 septembrie 2013, după cum a declarat, joi, reprezentantul rezident al FMI în ţara noastră şi Bulgaria, Guillermo Tolosa. „Misiunea FMI va discuta cu autorităţile române recentele evoluţii economice şi priorităţile în reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsurile de compensare a deficitului de venituri în urma amânării cu trei luni a majorării (n.r. – cu 7 eurocenţi pe litru) accizei la combustibil, astfel încât să se asigure ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB”, a precizat acesta. Potrivit unui comunicat al FMI, misiunea Fondului, condusă de Andrea Schaechter, se va desfăşura în comun cu echipele de experţi ai Uniunii Europene şi ai Băncii Mondiale. Aceştia se vor întâlni, pe lângă autorităţi, cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, ai băncilor şi ai organizaţiilor societăţii civile. Concluziile vor fi prezentate la sfârşitul misiunii, a subliniat Tolosa. La începutul lunii decembrie, Traian Băsescu arăta că a decis să nu aprobe memorandumul vizând negocierile cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană din cauză că Guvernul şi-a asumat majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, spunea, pe 29 decembrie, că soluţia exactă pentru compensarea pierderii la buget din amânarea accizei pe carburant nu este deocamdată agreată, dar va face parte din următoarea scrisoare de intenţie cu FMI şi CE. „Avem un buget agreat cu FMI şi Comisia Europeană. Este un buget în vigoare şi mai poate fi modificat prin două rectificări, cel mai devreme în luna iulie, până atunci pot fi făcute ajustări din împărţirea banilor pe trimestre, astfel încât să se reţină anumite sume în primele două trimestre, dar soluţia exactă pentru cei 600 de milioane lei, care reprezintă pierderea la buget din amânarea accizei, nu poate fi decât aceea care va face parte din următoarea scrisoare de intenţie cu FMI şi CE. Chiar dacă vom agrea o variantă de compensare în luna ianuarie, la vizita partenerilor noştri de la Comisie şi de la FMI, această varianta nu va fi pusă în practică decât începând cu momentul primei rectificări. Soluţia exactă de compensare nu este în acest moment agreată, ea va face obiectul negocierilor, însă bugetul anului 2014 rămâne pe un deficit de 2,2%”, a spus Voinea. La rândul său, Ministerul Finanţelor a anunţat în data de 24 decembrie că nu are în vedere sub nici o formă introducerea de noi taxe şi impozite sau majorarea celor existente, cu privire la variantele vehiculate în mass-media, potrivit cărora veniturile neîncasate rezultate în urma amânării introducerii accizei de 7 eurocenţi la carburanţi vor fi asigurate prin introducerea de taxe şi impozite suplimentare. Principala sursă de echilibrare a veniturilor, în urma amânării introducerii accizei la carburanţi, o reprezintă îmbunătăţirea colectării veniturilor care se află pe trend crescător, arată MFP. Potrivit ministerului, impactul bugetar efectiv al amânării introducerii accizei la carburanţi va putea fi cuantificat în luna iulie, în funcţie de evoluţia economiei româneşti şi a încasărilor bugetare în primul semestru din 2014. La rândul său, reprezentantul rezident al FMI în România, Guillermo Tolosa, a afirmat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să adopte măsuri pentru a compensa scăderea veniturilor ca urmare a amânării cu trei luni a majorării accizei la combustibili, în vederea atingerii ţintei de deficit de 2,2% din PIB.