Raport CSM: Se impune desființarea instanțelor militare

0
357


Desființarea instanțelor militare se impune din cauză că judecătorii militari nu îndeplinesc garanțiile de independență și imparțialitate, potrivit concluziilor unui raport întocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Un alt motiv pentru care se consideră necesară desființarea instanțelor militare este activitatea foarte redusă, care implică resurse bugetare inutile, pentru eficientizarea activității sistemului judiciar propunându-se ca schemele de personal să fie transferate instanțelor civile, mult mai încărcate decât cele militare.

“Concluzia justă, care nu dă loc la echivocuri, este cea a desființării instanțelor militare ca fiind inadecvate actualului sistem judiciar. (…) Desființarea instanțelor militare este singura soluție ce dă satisfacție atât eficienței activității sistemului de justiție, cât și asigurării tuturor garanțiilor de independență și imparțialitate ale instanțelor și judecătorilor din România”, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală.

Grupul de lucru va propune CSM să sesizeze inițiatorul legislativ, respectiv Ministerul Justiției, în vederea desființării instanțelor militare și alocării posturilor de judecători și personal auxiliar instanțelor care urmează să preia activitatea actualelor instanțe militare, dar și instanțelor foarte încărcate cu activitate. Printre argumentele aduse în sprijinul acestei propuneri se numără ideea de eficiență a activității instanțelor, care a fost corelată adoptării noilor coduri, în prezent existând diferențe foarte mari între volumul de muncă de la cele militare și cele civile.

“Spre exemplu, în anul 2014 încărcătura cu dosare pe un judecător militar la tribunalele militare a fost de 46 de dosare (în condițiile în care 50% din aceste cauze au fost pe legea penală mai favorabilă, situație tranzitorie ce nu va mai fi întâlnită în perioada următoare), în timp ce la tribunalele civile încărcătura a fost cu mult superioară, de 918 dosare pe judecător, iar în timp ce la Curtea Militară de Apel s-a înregistrat un număr de 70 dosare pe un judecător militar (aceeași observație ca la tribunalele militare legată de legea penală mai favorabilă), la curțile de apel civile încărcătura de dosare a fost de 945 dosare pe un judecător”, se precizează în raport.

Existența instanțelor militare este apreciată ca fiind “mai degrabă o moștenire a sistemului dictatorial comunist decât o realitate necesară actualului context social, economic și politic”, în condițiile în care după 1990 au fost demilitarizate o serie de categorii profesionale, un exemplu în acest sens fiind polițiștii. Un alt argument se referă la îndoielile în ce privește “existența deplină, constituțională, a garanțiilor de independență și imparțialitate ale instanțelor militare”.

“Faptul că judecătorii militari au un statut hibrid, aparținând prin cariera profesională de sistemul de justiție, dar în ce privește cariera militară aparținând de Ministerul Apărării Naționale. Nu e asigurată pe deplin, în lipsa unor plase de protecții adecvate, garanția de independență a judecătorilor militari, din moment ce promovarea în grade militare, cu consecințe materiale evidente (creșteri salariale), este făcută de Ministerul Apărării Naționale, în condițiile prevăzute de Regulamentul comun al CSM și Ministerul Apărării Naționale, însă potrivit Legii nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare. Pentru înaintarea în grad militar, conform acestei legi, este necesară o evaluare pe baza unor calificative care se acordă de comisii formate din militari, deci persoane și structuri din afara sistemului de justiție”, se precizează în raport.

Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activității instanțelor și parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării și îmbunătățirii activității instanțelor și parchetelor. Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice și a dinamicii activității instanțelor și parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura și concluziile/recomandările grupului de lucru.