Recensământ 2022: Costisitoarea reticenţă a unora dintre noi!

0
893

Se stă prost sau poftim neconvenabil cu recensământul populaţiei (87,07%) şi locuinţelor (93,35%) în Dolj, în pofida faptului că termenul limită a fost prelungit până la 24 iulie a.c., deşi fusese programat a se finaliza la 17 iulie a.c.. Palidă consolare, alte judeţe –Timişul şi Ilfovul- dar şi municipiul Bucureşti stau mai prost. O acţiune statistică de o importanţă covârşitoare pentru ţară, imperativ cerută de Uniunea Europeană, precar mediatizată adecvat, poate genera un noian de consecinţe dintre cele mai nefavorabile. Dar pe cine mai interesează, când spiritul nostru civic este… unde este? Deloc convenabil, deşi numărul punctelor de recenzare a crescut se stă la nivelul Craiovei (77,31% la populaţia recenzată şi 82,47% la locuinţe) care riscă să piardă pe multiple planuri, în cazul nefinalizării corecte a operaţiunii. Nu excludem ca populaţia urbei să fi scăzut (spor natural negativ, mulţi concitadini plecaţi să lucreze afară) deşi –paradoxal- numărul autoturismelor înregistrate a crescut. Din păcate, mirajul Occidentului, pentru mulţi tineri, absolvenţi de învăţământ superior performant (medicină, IT) rămâne greu de estompat. Discuţia este însă complicată. Cei care refuză recenzarea, ostentativ sau din neglijenţă, se expun amenzii de 3.000 de lei, dar problema nu este cuantumul penalităţii, ci cu totul de altă natură, realmente majoră. Fotografia stării de fapt denotă superficialitatea cu care s-a privit, încă de la debut, întreaga operaţiune, slab potenţată de factorii decidenţi. Municipiile Calafat (78,29% la populaţia recenzată, 89,92% la locuinţe), Băileşti (88,6% la populaţie, 91,66% la locuinţe), oraşele Filiaşi (76,37% la populaţie, 58,59% la locuinţe), Dăbuleni (93,95% la populaţie, 102,13% la locuinţe), Bechet (119% la populaţie, 117,51% la locuinţe), Segarcea (103,2% la populaţie, 100,67% la locuinţe) atestă abordări diferite din partea primăriilor, în primul rând. Comunele Bucovăţ, Melineşti, Amărăştii de Jos, Radovan, conduc plutonul localităţilor rurale cu mari restanţe, greu de recuperat, chiar printr-un hei-rup să-i spunem civic. Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL 2021) este o cercetare statistică de amploare şi se referă la populaţia rezidentă care trăieşte pe teritoriul Doljului, în cazul de faţă, oferind repere certe despre structura demografică şi socio-economică a populaţiei, gospodării, fond locativ, condiţii de locuit şi clădirile în care sunt situate locuinţele. Datele obţinute vor fi folosite pentru politici publice, naţionale şi locale, activităţi administrative sau de cercetare. Care vor fi consecinţele imediate ale scăderii populaţiei într-o localitate sau alte, aici discuţia este mult mai complexă. În sensul că respectivele consecinţe –neplăcute- se vor vedea cât de curând. Şi nu de reducerea numărului de consilieri locali şi judeţeni, de pildă, este vorba, ci de reducerea de posturi în organigramele primăriilor, accesul la fonduri europene şi multe altele. Este greu de explicat, repetăm, cum o cercetare statistică, de o asemenea amplitudine, a putut fi tratată cu atâta neglijenţă, în care se regăsesc decidenţi bine retribuiţi în funcţiile administrative ocupate. Considerat unul dintre marile judeţe ale ţării, Doljul cu o populaţie estimată la 608.944 locuitori, avea recenzaţi la 19 iulie a.c. doar 530.226 de locuitori (adică 87,07%), adică sub pragul recensământului anterior.