Comunicat de presă / Arhivele lui Leonid Mămăligă au ajuns la Biblioteca Am

0
277

biblioteca 2Fondul de carte şi manuscrise care va deservi viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc primeşte o nouă donaţie consistentă. Nucleului dur al viitorului muzeu, colecţia donată de academicianul Basarab Nicolescu şi constituită la momentul actual în “Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”, i s-au adăugat în ultimele luni o serie de manuscrise şi documente editate de Mircea Eliade, cărţile, manuscrisele şi corespondenţa provenind din biblioteca lui Vintilă Horia de la Madrid, o colecţie valoroasă de carte cu profil ştiinţific şi religios donată de Institutul pentru Studii Trandisciplinare în Ştiinţă, Spiritualitate, Societate – IT4S şi, mai recent, arhiva lui Paul Barbăneagră. Proiectul viitorului muzeu se îmbogăţeşte cu fiecare nouă colecţie de cărţi, manuscrise şi elemente audio-video  care intră în patrimoniul Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman”.

          În direcţia completării în permanenţă a colecţiilor consacrate reprezentanţilor exilului şi operei lăsate de aceştia posterităţii, demersurile privind întregirea fondului de carte au înregistrat un nou şi important succes la finalul săptămânii trecute. Urmare a contractului de donaţie semnat între Bénédicte Mămăligă, păstrătoarea unui veritabil tezaur cultural, şi Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman”, la Craiova a ajuns arhiva cunoscutului animator al exilului românesc din Paris, Leonid Mămăligă. Intermediat de academicianul Basarab Nicolescu, contactul stabilit între Biblioteca Aman şi doamna Bénédicte Mămăligă s-a concretizat într-o nouă colecţie de cărţi, reviste şi documente care se va alătura celor deja constituite.

          Ineditul arhivelor lui Leonid Mămăligă derivă din alcătuirea colecţiei care a ajuns zilele trecute la Craiova. Alături de numărul mare de cărţi şi reviste ale exilului românesc publicate în mai multe ţări, corespondenţa dintre Leonid Mămăligă şi Horia Stamatu dar şi manuscrisele acestora din urmă, colecţia cuprinde arhivele celebrului Cenaclu de la Neuilly şi Asociaţiei Hyperion.

         biblioteca 1 Fondat în 1963, după o scurtă perioadă de tatonare în timpul căreia, cu începere din anul 1958, la iniţiativa lui Leonid Mămăligă, se iniţiaseră o serie de reuniuni literare şi artistice, Cenaclul de la Neuilly a reunit diverse figuri ale intelectualităţii româneşti stabilite în exil de la Basarab Nicolescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Theodor Cabazan şi alţii, la Mircea Eliade, Vintilă Horia, Stéphane Lupasco, Horia Stamatu şi Horia Damian, pentru a enumera doar o parte dintre cei care au luat parte la întâlnirile iniţiate de Leonid Mămăligă. Alături de scriitori şi filosofi, la reuniunile de la Neuilly participau şi pictori, sculptori, cineaşti, fizicieni, medici şi ingineri, fapt care deşi surprindea, generând reacţii intransigente la unii dintre membrii scriitori, era de natură să asigure o deschidere şi popularizare cât mai amplă a eforturilor de căutare de noi forme de expresie literară şi editare de carte.

          Bilanţul Cenaclului de la Neuilly este unul impresionant. În cei peste 30 de ani de activitate, au fost organizate peste 130 de reuniuni, au fost citite peste 3000 de pagini în limbile română şi franceză şi au fost editate cinci cărţi în colecţia “Caietele Inorogului”, o serie de cărţi pe care Basarab Nicolescu a continuat-o atunci când, în anul 1996, şi-a publicat în România lucrarea „Teoreme poetice”.

          Asociaţia Hyperion, pe de altă parte, a luat naştere la începutul anilor 1980 cu obiectivul declarat de a se constitui într-o platformă de distribuţie a cărţii româneşti în exil. Nu mai puţin de 10000 de volume, publicate la peste 130 de case de editură, au fost răspândite, în acei ani de greutate şi vicisitudine, pe toate mapamondurile. Alături de activitate de răspândire a cărţilor cu autori români, Asociaţia Hyperion s-a implicat în organizarea primului colocviu asupra operei lui Stéphane Lupasco la Sorbona, în 1982, precum şi în desfăşurarea altor evenimente ştiinţifice şi culturale. De asemenea, tot la acest registru poate fi menţionată şi organizarea unui mare congres internaţional intitulat „Hommage à Mircea Eliade”, tot la Sorbona, în 1987. Preşedinte al acestei asociaţii, acad. Basarab Nicolescu recunoaşte faptul că Leonid Mămăligă era animatorul întreg demersului. În fond, şi acest proiect, aşa cum aveau să o dovedească şi celelalte, fondarea Centrului Internaţional de Cercetări Transdisciplinare, demonstrează complicitatea celor doi, prietenia indestuctribilă care i-a unit şi viziunea comună pe care au împărtăşit-o până la începutul anului 2001 când, în mod fulgerător, Leonid Mămăligă, veritabil înnoitor al limbii române şi intelectual de marcă al generaţiei exililului, a trecut la cele veşnice.

          biblioteca 3Memoria acestui om, facilitator al contactelor de la Paris şi devotat apărător al limbii şi culturii româneşti, va fi, deci, cinstită prin încadrarea arhivei pe care a constituit-o în cadrul Muzeului Cărţii şi Exiului Românesc.

          Fără excepţie, toate colecţiile purtând numele unora dintre cei mai iluştri reprezentanţi ai exilului românesc din Paris şi nu numai fixează, pentru Craiova şi Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, calitatea onorantă de oraş, respectiv instituţie, depozitare ale celei mai importante părţi din memoria Exilului (1945-1989).

          “Arhiva lui Leonid Mămăligă a ajuns la Craiova, la “Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”. Aceasta se va adăuga în cel mai scurt timp colecţiilor şi fondurilor deja existente în “Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”. Ea conţine corespondenţă şi cărţi de la Leonid (Arcade) Mămăligă, documentele Cenaclului de la Neuilly şi actele Asociaţiei Hyperion. Vorbim, deci, despre un valoros fond documentar care va fi inventariat în mod profesionist pentru a fi deferit în condiţii optime tuturor celor interesaţi de activitatea reprezentanţilor exilului românesc. Fără deosebire, documentele din acest ultim transport au o semnificaţie aparte pe care o dă valoarea tuturor înscrisurilor”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman”.

***

          “Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc” va fi găzduit de Casa Dianu, unul dintre imobilele de vază ale Craiovei. Valoarea de patrimoniu a acestei clădiri, precum şi potenţialul său istoric inestimabil vor fi valorificate şi, implicit, redate circuitului cultural şi turistic prin atribuirea unei funcţii culturale şi ştiinifice deopotrivă.

         biblioteca 4 “Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc” va avea în componenţa sa săli de expoziţii permanente şi temporare pentru adulţi şi copii, săli de concerte, săli multimedia, spaţii de lectură şi de petrecere a timpului liber. Muzeul va reuni cele mai valoroase fonduri de carte şi documente pe care le deţine Biblioteca Aman, majoritatea intrate în posesia bibliotecii în anii trecuţi. Lucrările şi toate celelalte materiale donate de academicianul Basarab Nicolescu, manuscrisele şi documentele lui Mircea Eliade, nu mai puţin de 28 de dosare cuprinzând lucrări în manuscris, dactilograme şi, cel mai important, singurele file în limba română (112) ale Jurnalului pentru anii 1959-1962, vor fi, de asemenea, parte din colecţia noului Muzeu. Acestora li se vor adăuga donaţiile academicienilor Dan Berindei şi Dinu C. Giurescu dar şi manuscrisele şi corespondenţa provenind din biblioteca lui Vintilă Horia de la Madrid, o colecţie valoroasă de carte cu profil şţiinţific şi religios donată de  IT4S, reprezentat de Magda Stavinschi, preşedinte al Asociaţiei pentru Dialogul dintre Ştiinţă şi Teologie din România şi, mai recent, arhiva lui Paul Barbăneagră, respectiv Leonid Mămăligă, ultimii doi reprezentanţi de marcă ai exilului românesc din Paris.

Alexandru Ionicescu,

Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”