Riscul dezintegrării Regatului Unit există!

0
87

BrexitOddsApril.jpg.pagespeed.ce.0FY0EjDP1lDavid Cameron s-a jucat cu focul, organizând acest referendum, realmente tensionat, programat la 23 iunie a.c.. Riscul este enorm, atât pentru el, actualmente premier, cât şi pentru Regatul Unit. Cea mai mare parte dintre scoţieni, de pildă, se opun categoric ieşirii din UE şi o criză latentă, evidentă, între Londra şi Edinburg, mai mult se acutizează, încât scoţienii ar putea solicita un nou referendum pentru dobândirea independenţei lor. Pe de altă parte, o victorie a câmpului lui “Brexit” ar antrena şi demisia premierului David Cameron. Sentimentul anti-european, de care a fost contaminată Marea Britanie, în ultimii ani, este greu de întors în câteva săptămâni. Este o adevărată problemă de fond, care se conjugă cu respingerea elitelor. Dintr-o dată problema imigraţiei a devenit crucială în această campanie. Este adevărat că uciderea deputatei laburiste Jo Cox a schimbat tonul campaniei, făcându-l mai puţin agresiv, dar nu se ştie dacă a schimbat şi rezultatul. După o lungă perioadă de ambiguitate greu de înţeles, laburiştii au lansat, ieri, o nouă campanie de convingere a simpatizanţilor, cărora li se cere a se deplasa la urne la 23 iunie, şi a vota pentru menţinerea Regatului Unit în UE. Partid de opoziţie, oficial partizan al continuării prezenţei ţării în UE, s-a văzut acuzat de neimplicare suficientă în dezbateri. Mai mult, liderul său, Jeremy Corby, a fost taxat de pasivitate. Ori, participarea alegătorilor laburişti la referendum ar putea fi crucială pentru soarta votului. Momentan, alegătorii conservatori sunt împărţiţi pe această chestiune, liderul lor, premierul David Cameron militând pentru “IN“, în timp ce un alt greu al partidului, fostul primar al Londrei, Boris Johnson, conduce tabăra lui “Brexit“. Dacă trebuie făcută o subliniere, atunci aceasta constă în următoarea noutate: campania laburiştilor pe tema menţinerii Regatului Unit în Uniunea Europeană este condusă de Gordon Brown, ex-prenier între 2007 şi 2010. “Până la 23 iunie, ora 22, noi nu avea repaus şi nu vom înceta să explicăm pentru ce 9 milioane de laburişti au mai mult de câştigat rămânând în UE”, a spus într-un discurs la Leicester, în centrul Angliei, Gordon Brown. <<Votaţi în favoarea “REMAIN”. Este un vot pentru un viitor pozitiv şi o alternativă la Brexitul conservatorilor>>. În urmă cu doi ani Brown s-a implicat în referendumul pentru independenţa Scoţiei, şi intervenţia sa a adus victoria menţinerii în Regatul Unit cu 55% voturi “pentru“, faţă de  45% “contra“. Un alt tenor al laburiştilor Hilary Benn, a declarat că interesele britanice sunt mai bine apărate în condiţiile racordării ţării la instituţiile şi alianţele europene. Deocamdată surprinde tăcerea familiei regale privind “Brexitul”. “Daily Express” afirmă că familia regală se situează deasupra politicii. Dar nu este exclus ca premierul David Cameron, la întâlnirea săptămânală cu regina, să îi solicite ajutorul acesteia. În analize se iau ambele posibile deznodăminte. O victorie “Leave” pe 24 iunie a.c. – după încheierea numărătorii voturilor -, ar arunca Regatul Unit pe un teren neconunoscut. Articolul 50 din Tratatul de la Lisaboina, intrat în viagoare în 2009, defineşte procesul de retragere a unui stat din UE. Potrivit acestui articol, niciodată aplicat, după cererea oficială de retragere, negocierile pot dura până la maximum 2 ani. În această perioadă Regatul Unit ar continua să respecte tratatele şi legile UE, fără a mai participa însă la luarea deciziilor.