Britanicii aleg joi între solidaritate şi naţionalism

0
66

Cetăţenii britanici sunt chemaţi să aleagă între solidaritatea cu popoarele europene şi interesele naţionale, într-un referendum convocat de premierul David Cameron din raţiuni populiste care însă s-ar putea întoarce împotriva liderului conservator britanic.hqdefault

            Marea Britanie a devenit membră a comunităţii europene în anul 1973, având o serie de beneficii economice şi politice de pe urma apartenenţei la UE. În plus, Marea Britanie a avut permanent un statut privilegiat în Uniunea Europeană, refuzând să devină membră a zonei euro şi a Spaţiului de circulaţie fără frontiere Schengen. De aproape zece ani, Marea Britanie a optat să facă excepţie şi de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale, astfel că instanţele britanice nu au ca referinţă cadrul juridic european.

       De asemenea, Londra are un statut special şi în privinţa contribuţiilor la bugetul comunitar. “Marea Britanie oricum nu este un membru autentic al Uniunii Europene. În realitate, Marea Britanie a fost şi rămâne membră UE aproape la fel de mult la Elveţia…, care nu este de fapt membră UE, ba poate chiar mai puţin. Marea Britanie nu a aderat la politicile comunitare în materie de frontiere, nici la Spaţiul Schengen. (…) De asemenea, nu este parte a zonei euro; începând din anul 2007, Marea Britanie este exceptată de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturi Fundamentale”, nota recent agenţia americană de ştiri Bloomberg, amintind că Elveţia, deşi nu este membră UE, face parte din Schengen.

                În contextul crizei economice şi financiare din zona euro şi pe fondul imigraţiei, Marea Britanie a început, de câţiva ani, să formuleze solicitări pentru avantaje suplimentare în relaţia cu Uniunea Europeană. Premierul David Cameron a obţinut, în februarie, un nou “statut special” al ţării în Uniunea Europeană. Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Pe fondul scandalului privind alocaţiile acordate angajaţilor străini din Marea Britanie, ziarul Financial Times nota că imigranţii europeni au plătit, în ultimul deceniu, mai mult, prin impozite, decât au primit prin indemnizaţii sociale, diferenţa netă fiind de 20 de miliarde de lire (25 de miliarde de euro) în favoarea statului britanic