Alegeri europene: Alianţa progresistă versus Alianţa suveranistă!

 Programate pentru 23-36 mai a.c., alegerile europarlamentare se află peste tot în Europa, în centrul atenţiei, prefigurându-se, conform ultimilor sondaje, o nouă arhitectură a Hemiciclului. Care, oricum nu va mai arăta identic legislaturii încheiate, prin faptul că ambele mari blocuri politice din Parlamentul European – Partidul Popular European (PPE) şi Grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) – vor pierde împreună circa 100 de mandate, estimându-se adjudecarea a 170, respectiv 144 de mandate. În ofensivă se află „suveraniştii”, o mişcare conservatoare, de extremă-dreaptă, cristalizată în jurul partidelor conduse de Matteo Salvini (La Liga), Marine Le Pen (Adunarea Naţională, ex FN) şi Frauke Petry (AfD). Coaliţia populistă doreşte – declarativ – schimbarea regulilor UE prin abandonarea federalismului şi revenirea la o Europă a naţiunilor. Deşi prezent la unele întruniri, Viktor Orban, liderul Fidesz, momentan suspendat din PPE, rămâne deocamdată surd la cântecul de sirenă, ca şi liderii PiS (Dreptate şi Justiţie). O lovitură grea au primit „suveraniştii”, prin „afacerea austriacă” – adevărat şoc european – generată de demisia lui Heinz Christian Strache, liderul FPO, vicecancelar, obligat să demisioneze. Grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) care au ca spitzenkandidat pe Frans Timmermans, emanaţia PES, se vede curtat de macronişti, aceştia reprezentanţi de Grupul „Renaissance” alăturat ALDE, spre a „gripa” PPE să domine în continuare viaţa parlamentară. Multă vreme, partenerii privilegiaţi ai popularilor, socialiştii „nu resping invitaţia la coabitare”, după ce Emmanuel Macron a atacat imobilismul PPE, dominat de CDU-ul Angelei Merkel. Momenten nu se întrevede o branşare a macroniştilor la PPE, pe motivul că datorită acestora Parlamentul European a devenit un „maxi Bundestag”. Lucrurile arată destul de neclar, fiindcă totul depinde de rezultatul final al alegerilor, şi nu se ştie cu exactitate „ce vor da acestea”. Votul este obligatoriu în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg. În Cehia secţiile de votare vor fi deschise două zile (24 – 25 mai). Socialiştii consideră, din păcate eronat, centrul lor de greutate a fi Spania şi Portugalia, unde Pedro Sanchez Castejon şi Antonio Costa, premieri, şi lideri ai partidelor de centru-stânga, sunt daţi câştigători. Nu este deloc exclus ca social-democraţii lui Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă să vină cu un număr mai mare de europarlamentari, care s-ar putea dovedi utili în negocierile ce vor urma. Cu toate acestea, social-democraţii, foarte slabi în Franţa, Italia şi Germania, chiar branşaţi macroniştilor şi ALDE, nu pot atinge majoritatea absolută de 376 de mandate şi vor mai avea nevoie de voturi din partea verzilor şi extremei-stângi pentru o alianţă largă, consistentă, dar greu de „confecţionat”. Jocurile de culise, adică împărţirea posturilor de decizie, sunt însă în plină desfăşurare, şi urmează zile fierbinţi, învăluite de necunoscut.