Aflat la Moscova, după cum menţionează corespondentul “Le Figaro“, ministrul francez de externe, Jean Marc Ayrault, a adresat un avertisment clar autorităţilor ucrainiene, suspectate de respingerea materializării acordurilor de pace de la Minsk, în prezenţa omologului său rus, Serghei Lavrov. Şeful diplomaţiei franceze a sosit, pentru prima dată, la Moscova după preluarea portofoliului, pentru a invita “cele două părţi” la a găsi o soluţie politică în sud-estul Ucrainei. Jean Marc Ayrault a făcut referire la o iniţiativă a noului premier ucrainian, Vladimir Groissman, de a crea un minister al teritoriilor ocupate, sintagma descriind republicile autoproclamate Donetsk şi Lugansk, proiect criticat bineînţeles de Serghei Lavrov, care a vorbit de o dorinţă a Kievului de a redobândi aceste teritorii cu forţa, în contradicţie, spune Moscova, cu angajamentele reglementării politice a conflictului. Jean Marc Ayrault a asimilat această iniţiativă ucrainiană unei “manevre de întârziere” promovată de Kiev. Decriptate cu atenţie declaraţiile de circumstanţă, conduc la o concluzie: încercarea intensificării relaţiilor franco-ruse, dovadă că în numele lui Francois Hollande, preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost invitat la Paris, în luna octombrie. Pe de altă parte, primele discuţii ale zilei de ieri, NATO – Rusia, după mai bine de doi ani, au fost catalogate “directe şi serioase“, fără reglarea “dezacordurilor profunde“, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. UE a salutat nominalizarea, de Rada de la Kiev a noului premier ucrainian, Vladimir Groissman, înlocuitorul lui Arsenie Iatsieniuk. Dacă ţările occidentale reproşează autorităţilor ruse că nu pun suficientă presiune asupra protejaţilor separatişti, responsabili de violarea încetării focului, menajat nu este nici Kievul, şi şeful diplomaţiei franceze a cerut, “îndeplinirea tuturor obligaţiilor convenite prin acordurile de la Minsk“. Adică votarea unei legi a descentralizării şi un statut particular regiunilor separatiste. Bineînţeles s-a cerut, în context, Moscovei să uzeze de influenţa sa asupra rebelilor din Donbas, aceştia pentru serviciile occidentale rămânând ascultători doar în faţa Kremlinului. Dar, chiar în ziua vizitei lui Jean Marc Ayrault la Moscova, şeful republicii autoproclamate Lugansk, Igor Plotninski, a fixat data alegerilor regionale pentru 24 iulie a.c., în contradicţie cu Kievul şi spiritul acordurilor de la Minsk. Divorţul cuplului executiv Petro Poroşenko – Arsenie Iatsieniuk, după mai bine de o lună de la separare, s-a datorat şi presiunii occidentale pentru tergiversarea reformelor economice. Lucrurile rămân în esenţă neschimbate, dar diplomaţia încearcă să flexibilizeze pe cât posibil dialogul. Ucraina este istoriceşte separată în sfere de influenţă culturală. Iar zonele ocupate de populaţia rusă nu pot fi aduse cu forţa lângă Kiev. Pe de altă parte, cu 64% Olanda a respins recent, mai exact la 6 aprilie, prin referendum, acordul de asociere între UE şi Ucraina. Oricum, această tentativă de reîncălzire a relaţiilor cu Moscova, principalul susţinător al dictatorului Bashar al-Assad, reprezintă o turnură în poziţia franceză, părăsindu-se câmpul lui “nici-nici”. Evident că actorii rămân pe poziţii dificil conciliante, dar se crează premise promiţătoare pentru intensificarea cooperării bilaterale şi lupta mai eficientă contra Statului Islamic. Pe de altă parte, cea mai gravă criză dintre Occident şi Rusia, de la sfârşitul războiului rece şi instituirea sancţiunilor, caută în continuarea soluţii şi cum sublinia Jean Marc Ayrault “toată lumea are interesul ridicării acestora“. La nivel declarativ, în pofida întâlnirilor, discuţiile franco-ruse nu avansează. Chiar se spune că relaţiile sunt mai contrastante ca niciodată, din cauza unor puncte divergente persistente.
