Craiova, pe harta mondială a expoziţiilor artistului Mircea Roman

0
162
Mircea Roman

Personalitate marcantă a artei plastice româneşti şi europene, singurul sculptor român care a câştigat Premiul pentru Sculptură al Trienalei de la Osaka (Japonia), cea mai înaltă competiţie de gen din întreaga lume, la ediţia din 1992, Mircea Roman a deschis săptămâna trecută o expoziţie de sculptură şi grafică la Muzeul de Artă Craiova. Una eveniment, am spune, având în vedere nu numai că acesta deţine cel mai mare premiu la care poate visa un artist plastic – „Oscarul” mondial în sculptură –, ci şi faptul că pe harta mondială a expoziţiilor sale se află Marea Britanie, Japonia, Belgia, Italia ş.a. „Este un privilegiu pentru Marea Britanie ca un artist de talia lui Mircea Roman să trăiască şi să lucreze la Londra”, scria cunoscutul critic John McEwen de la The Sunday Telegraph, după 14 ani petrecuţi aici de Mircea Roman, până în 2007. Personajele sale dramatice, de o ciudată frumuseţe, pot fi admirate în expoziţia de la Craiova, intitulată „Trama rama Drama”, până pe data de 26 mai.

Mircea Roman s-a născut la 24 iunie 1958, la Băiuţ, în judeţul Maramureş, şi a studiat sculptura la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (1980-1984). După facultate, singurul loc de muncă pe care l-a primit a fost la întreprinderea Marmura Bucureşti, ca cioplitor la normă. Apoi a ajuns să lucreze cu Anca Petrescu, la machetele pentru Casa Poporului, cu un salariu mic, de stagiar. După prima expoziţie şi-a dat demisia, căci se considera artist. Avea doar 32 de ani când le-a trimis japonezilor „Suflet cu bube” mai mult să se testeze, iar dintre mii de artişti plastici din întreaga lume a fost ales ca marele câştigător la Trienala de la Osaka.

În 2007 a revenit în ţară, după 14 ani în care a locuit şi a creat la Londra

A ajuns în Marea Britanie câştigând valoroasa bursă de la Delfina Studio, aşa că, începând cu anul 1992, a locuit şi creat la Londra. A interacţionat frecvent cu publicul englez, probabil fiind cunoscut cel mai bine pentru lucrarea „Omul-Barcă” – o figură monumentală ce pare a se lupta pentru a se elibera, lucrare fixată timp de doi ani pe un ponton pe Tamisa, astfel încât s-a înecat şi şi-a revenit în fiecare zi odată cu fluxul şi refluxul. A fost unul dintre artiştii foarte apreciaţi din Marea Britanie, reuşind, ca şi prietenul său mai vârstnic Paul Neagu, să-şi atragă entuziasmul criticii şi publicului.

Mircea Roman visa însă ca Londra să i se deschidă şi lui la fel cum o făcea pentru orice artist din Occident. Uneori însă galeriştii îi spuneau că, oricât ar fi de bun, niciodată nu va reuşi să vândă ca un occidental, doar fiindcă el avusese ghinionul să se nască estic. Despre experienţa londoneză artistul a povestit în câteva interviuri, fragmente din unul, acordat în 2008, la scurt timp după revenirea sa în ţară, fiind reproduse în catalogul care însoţeşte expoziţia „Trama rama Drama” de la Muzeul de Artă Craiova. „În Anglia, nu contează premii din afară. Pentru ei contează doar ce se întâmplă la ei. Dacă ai luat Marele Premiu la Trienala de la Osaka, du-te în Japonia!, aşa mi s-a spus. (…) Numai produsul lor are mare valoare. Dacă termini o şcoală la ei, poţi intra în circuit. Asta e şi o modă a ultimilor ani. (…)”. Dezamăgit, în 2007 s-a întors acasă, mutându-şi atelierul la Bucureşti, unde creează şi astăzi.

O galerie de personaje în diverse ipostaze ale condiţiei umane

Lucrările lui Mircea Roman sunt prezente în colecţii muzeale şi private din toată lumea, iar în ultimii ani cota i s-a consolidat în urma unor tranzacţii-record în cadrul licitaţiilor din Romania, care  l-au situat, în 2007, într-un insolit Top 10 de vânzări ca singurul artist contemporan alături de Grigorescu, Tonitza, Aman, şi Petraşcu. Și Craiova are acum prilejul să cunoască operele artistului, prin expoziţia „Trama rama Drama”, deschisă la Muzeul de Artă. „Ne bucurăm foarte mult că am reuşit să organizăm această expoziţie. Este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult şi considerăm că acesta este începutul unui lung şir de expoziţii reprezentative de artă contemporană care să aducă aici artişti de cea mai bună calitate. Este pentru noi şansa de a vă arăta că în Craiova se pot aduce artişti de talie internaţională”, a afirmat, la vernisajul din 15 aprilie, Mihaela Velea, şef Serviciu Artă în cadrul muzeului craiovean.

În trei dintre sălile expoziţionale de la parter, Mircea Roman prezintă 19 lucrări din diferite perioade ale creaţiei, majoritatea sculpturi pictate, pentru care foloseşte diferite tipuri de lemn. Subiectul preferat al artistului rămân omul şi, de multe ori, propria imagine interioară, cu întrebările şi neliniştile sale. O întreagă galerie de personaje – „Zid, Fereastră, Om”, „Nevinovatul”, „Pieta”, „Om în Alb” ş.a. – în diverse ipostaze ale condiţiei umane.

„El nu îşi mutilează personajele, el doar le descrie parţial”

„La Mircea Roman trupurile sunt eviscerate de substanţă, chipurile sunt golite de expresie, ochii au azimutul extirpat. Surprinse crispat într-o postură frântă, într-o perpetuă stare de stupoare, ele dau măsura abandonului în faţa unei entităţi imposibil de abordat, ermetică fără recurs. Capetele personajelor, fie că sunt sau nu posesoare de trup, afişează un facies rătăcit, dezabuzat în expresie şi resemnat în imobilism. Artistul apelează la simboluri trunchiate, ambiguu citate, totul într-un joc al indeciziei premeditate. El nu îşi mutilează personajele, el doar le descrie parţial, lăsând privitorului dreptul de a insinua vizual şi sufleteşte pentru a le completa”, remarca Emilian Ștefârţă, managerul Muzeului de Artă.

 „Este un creator atipic în sensul în care lucrează, gândeşte şi creează nu împotriva unui curent, ci împotriva unei norme şi după propria sa normă. Tocmai autenticitatea sa cred că îl face atât de special”, a apreciat criticul de artă Cătălin Davidescu, invitând publicul să „guste” acest inedit discurs propus de Mircea roman în expoziţia „Trama rama Drama”.