Voie bună, versuri şi muzică de Ziua Națională „Constantin Brâncuși”

0
301

Ziua Națională „Constantin Brâncuși” a fost celebrată la Muzeul de Artă Craiova printr-o expoziție de grafică intitulată „Ecouri brâncușiene”.

        „Au fost expuse lucrări realizate în tehnica linogravurii de către elevii Liceului de Arte „Marin Sorescu” – secția arte vizuale, create în cadrul atelierelor de linogravură, desfășurate la Muzeul de Artă Craiova. Cu această ocazie a avut loc și un program cultural – educativ coordonat de Asociația Membrilor Ordinului >>Palmes Academiques<< din România, în colaborare cu instituția noastră, la care au participat elevii Liceului Tehnologic >>Constantin Brâncuși<< din Craiova, împreună cu elevii secției de muzică a Liceului de Arte >>Marin Sorescu<<. Invitatul de onoare al ediției din acest an este David Royaux, Delegat General Wallonie – Bruxelles la București.”, a spus Rusalia Crățunoiu, muzeograf al Muzeului de Arte din Craiova.

„La el și golul capătă o formă”

            Care sunt inovațiile pe care le-a adus Constantin Brâncuși în Epoca Modernă? Cum s-a desprins de ce a fost făcut înaintea lui? Despre cum a îmbogățit Constantin Brâncuși universul plastic a vorbit Lucian Rogneanu, muzeograf tot în cadrul Muzeului de Artă al Craiovei. „Rama este bariera între lumea noastră și ceea ce a creat autorul. La Brâncuși, bariera este soclul lucrării, acea barieră a devenit la el parte din lucrare. Constantin Brâncuși este primul sculptor care într-o lucrare de artă  polisează bronzul și luciul din lucrările sale constituie ineditul creațiilor. Până la Brâncuși nu o să vedeți bronz polisat decât în cadrul artelor decorative”, a spus acesta.

Mai mult decât atât, el a mai spus că o altă înnoire pe care a adus-o marele artist culturii plastice, este reprezentată de tehnica tăieturii directe. „Această tehnică nu a mai fost folosită din Egiptul Antic până la Brâncuși, fiind considerată o tehnică ce ține de atelier și nu de o lucrare artistică.”, a adăugat Lucian Rogneanu.

Tot el a spus că lemnul era considerat un material de calitate inferioară, ceea ce rezultă din el putea fi doar un exercițiu, dar Constantin Brâncuși a folosit acest material natural în lucrările sale. „Constantin Brâncuși a făcut cicluri de lucrări ale mai multor variante ale aceleiași lucrări. Această nouă tehnică a fost preluată și dezvoltată de mai mulți artiști.  Marele artist a fost primul care a exploatat valoarea golului în sculptură. La el și golul capătă o formă”, a încheiat acesta.

Despre Constantin Brâncuși a vorbit și Laurențiu Puicin, directorul Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuși”, dar de această dată despre începutul carierei sale de sculptor și despre șederea lui în Craiova. „Încă de la început, Brâncuși a fost format la Școala de Arte și Meserii din Craiova în ceea ce am numi astăzi spirit european și deschidere europeană”, a spus el. Elevul Brâncuși a absolvit cursurile în 1898 cu o lucrare ce reprezenta un bust al lui Ghiorghie Chițu. „Mai puțin cunoscut este faptul că adevăratul fondator al Școlii de Arte și Meserii, a fost de fapt Ghiorghie Chițu. Colegiul care îi poartă numele a fost înființat șapte ani mai târziu ca Școală Economică.”, a mai fost informat publicul craiovean.

Voie bună, versuri și muzică de Ziua Națională „Constantin Brâncuși”

         Coordonatoarea programului cultural organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale Constantin Brâncuși, prof.dr. Maria Tronea, vicepreședinte al Asociației Membrilor Ordinului „Palmes Academiques” a spus că Brâncuși a fost un artizan, el continuând tradiția tatălui său. Mai mult decât atât, ea a susținut că evenimentul este bilingv. Astfel, elevii de la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, coordonați de Monica Asan, profesoară a aceluiași liceu, au oferit publicului craiovean un spectacol-lectură intitulat: „La sagesse de Brâncuși”. „Si la perre chante, c’est que le main s’eveille/ Et souvre sans fen, brûlante flamme/ Appelée à renie sur l’hiver polissant/ Les sans blancs des collines allonje.” – sunt doar câteva dintre versurile recitate de una dintre elevele liceului.

În cadrul evenimentului, elevii Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuși” au citit și alte versuri dedicate sculpturii brâncușiene. „Eu vă dau bucurie/ În sculptură este expresia perfectă a dorului românesc/ Tăierea directă este adevăratul drum spre sculptură/ Dar și cel mai greu pentru cei care nu știu să meargă/ Sărutul a fost drumul meu spre Damasc”,  a recitat o tânără elevă.

Au urmat apoi elevii de la Liceul de Arte „Marin Sorescu”, ce au fost coordonați de Emanuela Ciolacu, profesoară în cadrul acestui liceu. Cristina Tomescu a cântat la pian,  a interpretat vocal Cristiana Preda, Mihne Anoiu a cântat la chitară, iar Bianca Mălăel la vioară. Programul muzical a fost încheiat de trioul format din elevii: Cristina Tomescu, la pian, Alin Joița, la clarinet, iar la vioară, Alexandru Bîrjega.

„Își cioplise singur vioara.”

       Câteva cuvinte a spus și Maria Barbărasă, profesoară a Liceului  de Arte „Marin Sorescu”. Aceasta a vorbit despre relația marelui artist cu muzica. „Brâncuși  a selectat din muzică numai ceea ce s-a potrivit sensibilității sale artistice. S-a apropiat mai puțin de muzica simfonică, cunoștea foarte bine muzica populară, cânta la fluier, la vioară. Își cioplise singur vioara. Sculptura lui Constantin Brâncuși a inspirat și muzicieni români, cum ar fi: Aurel Stroe sau Tiberiu Olah. Cel din urmă a scris mai multe lucrări reunite sub titulatura >>Omagiu lui Brâncuși<<”, a notat aceasta.

Evenimentul a fost încheiat de prof.dr. Maria Tronea, vicepreședintele Asociației Membrilor Ordinului „Palmes Academiques”. „Educație prin cultură, asta ne dorim. Acest lucru îl dorea și marele sculptor pentru că așa cum Eminescu voia să se adreseze tinerilor prin poezie, așa și Constantin Brâncuși prin sculpturi. Apropiați-vă de moștenirea pe care v-a lăsat-o. Depășiti granițele școlii, mergeți la instituțiile culturale.”, a spus aceasta.

Publicul craiovean s-a putut bucura atât de lucrările brâncușiene expuse la muzeu, dar și de expoziția de linogravuri „Ecouri Brâncușiene”.