Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România – AMRCR – a luat notă de declaraţiile ministrului Agriculturii referitoare la atenţionarea Comisiei Europene privind riscul de infringement în cazul Legii 150/ 2016 şi consideră că esenţială este respectarea legalităţii şi nu tertipuri tactice fără finalitate. În timpul dezbaterilor proiectului de modificare a Legii 321/2009, AMRCR a semnalat autorităţilor competente problemele pe care le poate genera adoptarea unor amendamente vădit nefundamentate, menite să creeze, cu orice preţ, doar false aşteptări şi crede că Legea nr. 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede pentru că, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, a produs şi masive bulversări în piaţă. Cel mai disputat devine acum conceptul de lanţ scurt, ce în viziunea legii presupune ca produsul vândut să fie local. Or, cu o agricultură atrofiată, numai produse autohtone nu găsim prin hipermarketuri!
AMRCR este gata să colaboreze cu instituţiile statului şi cu organizaţiile profesionale pentru elaborarea unei legi corecte în domeniul comercializării produselor alimentare, în beneficiul general al operatorilor economici, având ca obiective susţinerea şi promovarea producătorilor locali şi a produselor româneşti, în condiţiile economiei libere de piaţă şi, mai ales, în folosul consumatorilor. Asociaţia Marilor Reţele Comerciale – AMRCR – solicită Ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să publice comunicările primite de la Comisia Europeană privind riscul de sancţionare a României pentru Legea 150/ 2016.
„Apreciem că, prin faptul că a făcut, deja, referiri publice la documentul respectiv, înseamnă că domnul ministru a ales să renunţe la privilegiul de confidenţialitate a unei astfel de corespondenţe. Credem că opinia publică are dreptul să înţeleagă posibilele consecinţe ale abordării ministrului Irimescu care, deşi a afirmat, în repetate rânduri, că România riscă sancţiuni în legătură cu Legea 150, ministerul pe care încă îl mai conduce a publicat pe site un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare”, precizează într-un comunicat public Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România.
Lipsesc normele de aplicare
Acţiunea Ministrului Agriculturii nu poate beneficia de prezumţia de bună-credinţă, mai crede AMRCR, întrucât are loc la cinci luni de la intrarea în vigoare a Legii 150/2016, a doua zi după alegerile generale, când a devenit foarte clar că nu mai are şanse să îşi continue activitatea la minister şi în cadrul Guvernului. Mai mult, în contextul în care este binecunoscut faptul că sectorul agricol este domeniul în care România a primit cele mai multe fonduri comunitare, un ministru tehnocrat, cu expertiză europeană, poate anticipa în deplină cunoştinţă de cauză, şi deci trebuie să fie pregătit să îşi asume şi responsabilitatea, pentru efectele legale, directe şi colaterale, pe care le-ar putea provoca eventuala sancţionare sau chiar suspendare a acestora. În plus, consecinţele punerii în practică a aşa-zisului lanţ scurt de aprovizionare sunt binecunoscute chiar de domnia sa, care, într-un interviu recent, admitea pe de o parte că „nu poate asigura nici merele”, iar pe de altă parte că „important este să asiguri consumatorului hrana la un preţ accesibil”.
Obiecţiile reţelelor comerciale
Referitor la textul normelor metodologice propus spre dezbatere publică, se poate constata, mai specifică retailerii, fie şi numai la o simplă lectură că, de fapt, acestea adaugă la lege, ceea ce contravine legalităţii. Un exemplu este crearea unui aşa-zis „Consiliu de monitorizare a lanţului scurt de aprovizionare cu produse alimentare”, în a cărui componenţă este inclusă arbitrar şi AMRCR, deşi asociaţia nu a fost niciodată consultată în această privinţă şi nici nu şi-a exprimat acordul de a face parte dintr-un astfel de organism. AMRCR îşi exprimă în continuare totala disponibilitate de a colabora cu toate autorităţile competente şi organizaţiile profesionale pentru a găsi pe plan intern soluţii corecte, care să respecte legalitatea şi libera concurenţă, în avantajul tuturor jucătorilor de pe piaţă dar mai ales în beneficiul consumatorilor.
Lanţul scurt nu e aşa de scurt!
Argumentele aduse de România în legătura cu modul în care va fi aplicată Legea comercializării produselor alimentare nu au convins Comisia Europeană, a afirmat Achim Irimescu. „Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (…) Ştiţi bine că infringementul se aplică după doi ani de discuţii. În condiţiile în care viitorul Parlament intenţionează să amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluţie optimă în care să se evite orice infringement. Legea se aplică în momentul de faţă, dar nu funcţionează integral pentru că nu sunt normele de aplicare”, a precizat Irimescu.
Ministerul Agriculturii trebuia să publice normele de aplicare la această lege în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017. Achim Irimescu a explicat de ce riscă România să intre în infrigement din cauza legii care obligă magazinele româneşti să deţină produse în proporţie de 51% din lanţul scurt. Mai exact, lanţul de aprovizionare este alcătuit din producător, procesator, comerciant şi consumator, iar conform legislaţiei europene, lanţul scurt înseamnă eliminarea unei verigi dintre producător şi consumator. „Fie înlături procesatorul, fie înlături comerciantul. Dar cum nu puteam înlătura nici procesatorul şi nici comerciantul, de aceea în definiţia legii lanţul scurt înseamnă produs local. De aici şi procedura de infrigement”, a precizat ministrul Irimescu. Marile lanţuri de magazine au angajat o casa de avocatură care să le redacteze nemulţumirile , în special cele privind procentul de 51%.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a fost creată în anul 2003, la iniţiativa unui grup de manageri de firme de comerţ româneşti şi internaţionale şi este o asociaţie profesională care reprezintă interesele industriei de retail din România la nivel european, în principal, dar nu exclusiv, prin intermediul EuroCommerce şi Central European Commerce Council. Asociaţia susţine faptul că dincolo de spiritul competitiv care caracterizează sectorul comerţului românesc, este necesar un spaţiu transparent şi deschis de dialog care să permită identificarea, dezbaterea şi soluţionarea problemelor de interes comun. AMRCR promovează interesele membrilor, iar scopul Asociaţiei este acela de a promova iniţiative care să stimuleze concurenţa loială între toţi comercianţii din România.
