Acum 30 de ani începea sfârşitul Cortinei de Fier

0
70
La 19 august 1989, circa 700 turişti est-germani aflaţi în vacanţă la Sopron, în Ungaria, profitând de deschiderea frontierei cu Austria, de care au fost înştiinţaţi printr-o „invitaţie la picnic”, au trecut-o pentru a ajunge în Germania Federală. Era prima breşă decisivă, – prin implicarea serviciilor secrete ale celor două ţări (Ungaria şi Austria)-, în ceea ce s-a numit „Cortina de Fier”, preludiul prăbuşirii acesteia. Un detaliu: miniştrii de externe ai celor două state, Alois Mock şi Gyula Horn tăiaseră simbolic gardul de la frontieră, încă din luna mai. Ieri, premierul ungar Viktor Orban şi cancelarul german Angela Merkel, s-au întâlnit pentru a comemora evenimentul, în pofida divergenţelor care există pe problema imigranţilor, a politicii de azil, deloc împărtăşite de Viktor Orban. Un serviciu religios ecumenic, discuţii tete-a-tete şi o conferinţă de presă comună, erau anunţate. Acum 30 de ani însăşi cancelarul german Angela Merkel se afla în RDG, în Berlinul de Est, lucrând la un institut de cercetare. Până la 9 noiembrie, când s-a prăbuşit Zidul Berlinului. Ultima întâlnire între Viktor Orban şi cancelarul german Angela Merkel a avut loc anul trecut, cu ocazia deplasării premierului ungar la Berlin, rugat fiind să-şi flexibilizeze atitudinea faţă de solicitanţii de azil aflaţi la frontieră. După cum se ştie Viktor Orban a închis pe o distanţă de 200 km orice posibilitate de penetrare a frontierei cu Serbia şi Croaţia. Cel puţin la nivel declarativ, Angela Merkel, 65 ani, nu-l are „la inimă” pe Viktor Orban (56 ani) pe motivul frondei acestuia la chestiunea imigraţiei, acuzându-l de derive anti-democratice în exercitarea puterii. De altfel FIDESZ-ul condus de Viktor Orban este momentan suspendat din PPE, familie politică dominată de creştin-democraţii germani. Pentru Viktor Orban, Bruxelles-ul este noul bastion al „Internaţionalei” a cărei tactică de luptă este… imigraţia. Cu toate aceste cancelarul Angela Merkel a mărturisit că germanii vor fi recunoscători Ungariei pentru contribuţia la „miracolul unificării ţării lor”. De altfel Germania rămâne principalul partener economic al Ungariei, notabilă fiind relocarea unor fabrici constructoare de autoturisme. S-a mai întâmplat însă ceva: Comisia Europeană a anunţat la 25 iulie a.c. că a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu legislaţia ungară botezată „stop Soros” care consideră infracţiune penală susţinerea de particulari sau ONG-uri a cererilor de azil, chiar cu titlul de sejur, pedeapsa prevăzută mergând până la 12 luni de închisoare. Legea în discuţie purtând numele miliardarului american de origine maghiară, George Soros, este considerată a fi contrară dispoziţiilor europene pe procedurile de azil şi primire. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar a menţionat pe Twitter că Budapesta e pregătită să-şi apere punctele de vedere la o manieră fermă şi clară, din dorinţa protejării culturii creştine în Europa. Cu toate acestea, Viktor Orban, principalul actor politic al grupului de la Vişegrad, nu este dispus să facă nici o concesie, pe dosarul imigraţiei, dovadă că la alegerile europarlamentare din 26 mai a.c. FIDESZ a făcut scor. Rămâne de urmărit, dacă după întâlnirea de ieri, cu cancelarul german, va fi dispus la un viraj de atitudine.