Cel mai important motiv pentru a merge duminică la vot / Doljul: Peste 1,5 miliarde de euro atrase din fonduri europene

De la intrarea României în marea familie europeană, statul român a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 9,2 miliarde de euro, însă de la Bruxelles au intrat până în prezent în ţară peste 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România este beneficiarul net de fonduri europene, fiind vorba de un sold pozitiv de peste 11 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România are în prezent, o rată de absorbţie a fondurilor UE de aproximativ 35% şi ar putea ajunge spre sfârşitul anului spre 60%. În afară de primii ani, există o diferenţă foarte mare între contractare şi absorbţie. Dacă contractarea a crescut foarte repede şi a ajuns în 2011-2012 la 65%-77%, rata de absorbţie a pornit mai greu, dar spre finalul perioadei, pentru 2014 şi 2015 estimarea este că se va ajunge la circa 80% rată de absorbţie şi aproape de 100% rată de contractare. Reprezentanţii MFE se aşteaptă ca anul acesta, rata de contractare să depăşească chiar 100% şi, pornind de la 27% în 2013, 2014 să fie anul în care România să absoarbă mai multe fonduri decât a absorbit în toţi ceilalţi ani, adică, în jur de şase miliarde de euro. Agricultura este în mod cert sectorul care a adus ţării cei mai mulţi bani europeni din 2007 până în prezent, Ministerul Agriculturii fiind în topul absorbţiei fondurilor UE. În plus, România mai poate absorbi fonduri europene aferente perioadei de programare 2007-2013 până la finele anului viitor.

        Separat de banii europeni de la Agricultura sunt fondurile structurale si de coeziune. Acestea sunt atrase de România prin şapte programe operaţionale, gestionate de diverse ministere, prin autorităţi de management. Peste toate aceste ministere, însă, Ministerul Fondurilor Europene are rol coordonator în absorbţia banilor UE de pe cele 7 programe operationale. In toate cele 7 programe oprationale, suma rambursată României de catre Comisia Europeana se ridică la cam la 6 miliarde de euro, echivalentul a 26,47% din alocarea de 19,2 miliarde de euro pe perioada 2007-2013, deci sub un miliard euro pe an până în 2012 şi 2013 când, însumat, s-a atras suma de 4 miliarde euro. Pe parcursul anului 2013 au fost deblocate cele mai valoroase programe europene pentru fonduri structurale şi de coeziune: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDR) – februarie, PO Regional – aprilie, POS Transport – iunie şi POS Creşterea Competitivităţii Economice – octombrie. Acestor bani li se adaugă avansuri în valoare de circa 2 miliarde de euro, acordate de Comisia Europeană, însă din această sumă se vor retrage banii in cantităţi proportionale cu banii ramasi nefolositi de Romania din fondurile structurale si de coeziune.  În plus, pe intreaga perioada 2007-2013, absorbţia de fonduri structurale şi de coeziune pentru România este afectată de corecţii financiare estimate la 1 miliard de euro de către ministrul Teodorovici, din cauza unor nereguli în procesul de absorbţie a banilor europeni, în special pe partea de achiziţii publice. Romania nu va achita sau returna Comisiei Europene miliardul de euro din corecţiile financiare, ci sumele vor fi retinute etapizat din valoarea declaratiilor de cheltuieli pe care tara le transmite la Bruxelles.

Prin POR, în Oltenia, aproape 700 de milioane de euro

Obiectivul general al Programului Operaţional Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci. Programul Operaţional Regional (POR) a obtinut o rată de absorbţie de peste 45 %, ceea ce înseamnă un total de peste 2  miliarde de euro. Programul este gestionat direct de Autoritatea de Management din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Proiectele se pot depune pe 6 Axe Prioritare : „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere”, „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”; „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”; „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”; „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” şi „Asistenţă tehnică”.  În cadrul POR, sumă alocată a fost de aproximativ 620 milioane de euro pentru perioada 2007-2013. S-au depus foarte multe proiecte pe cele 12 Domenii Majore de Intervenţii. Este vorba de 841 de aplicaţii care solicitau aproximativ 1 milion de euro. Până în momentul de faţă s-au semnat 497 de contracte de finanţare, câteva au fost reziliate şi am rămas la 456 de contracte, în diverse stadii de implementare, ceea ce înseamnă 111 % supracontractare faţă de suma alocată regiunii noastre. În momentul de faţă, suma solicitată, doar granturile contractate totalizând 681 milioane de euro, la nivelul regiunii. Din cele 841 de proiecte, numai în judeţul Dolj s-au depus 289, suma solicitată fiind de 383.518.600,8 lei. Până în momentul de faţă s-au semnat în judeţul Dolj 173 de contracte, din cele 497, iar suma solicitată fiind de 255.583.892,59 euro.

Marilena Bogheanu, directorul executiv al ADR SV Oltenia :

„Rezultatele se vor vedea la sfârşitul lui 2015”

Vă rugăm să ne spuneţi dacă în judeţul Dolj, în perioada următoare, se vor semna proiecte pe infrastructura de turism ?!

Noi mai evaluăm în acest moment proiecte, pentru că s-a relansat DM 3.4, infrastrucură eduzcaţională, mai urmează să contractăm proiecte pe DM 1.2, eficientizarea energetică a blocurilor de locuinţe din care am semnat un singur contract de finanţare, pentru că este o schemă lansată mai târziu. Am reuşit să realocăm  de la Axa 4 – „Infrastructura de transport”, DM 4.1 o sumă substanţială către Axa 5, care reprezintă „Susţinerea infrastructurii de turism şi sperăm că probabil până la finele lunii iunie să semnăm câteva proiecte pe acest domeniu, din care Consiliul Judeţean Dolj are chiar două proiecte foarte frumoase pentru infrastructura de agrement şi anume, un teren de sport multifuncţional şi lângă Muzel de Artă se va construi o structură foarte frumoasă pentru completarea secţiilor muzeului.

Am înţeles că a fost o supracontractare pe infrastructura de trasport ?!

Suntem în curs de contractare şi în domeniul social şi am reuşit pe câteva domenii chiar să semnăm în integralitate toată lista de proiecte depuse. Cea mai mare solicitare a fost pe DM 2.1, Infrastructură de transport, ne-am confruntat cu  un număr foarte mare de proiecte depuse pentru reabilitări de drumuri judeţene. Suma destinată acestui domeniu a fost de 122 de milioane de euro, iar noi am semnat contracte de 160 milioane de euro şi aici avem o supracontractare, rămând un număr de proiecte şi pe lista de rezervă. O să scriem zilele viitoare către Ministerul Dezvoltării Regionale, adică, o să facem o solicitare să avem discuţii cu experţii în vederea realizării unei strategii pentru a face o listă de proiecte, foarte coerentă în ceea ce priveşte infrastructura de transport în perioada următoare.

Dar pe domeniul social ?!

Vom solicita premierului Victor Ponta o majorare a sumei pentru infrastructura de sănătate, mă refer la programul 2014-2020, pentru că este o mare nevoie de bani în acest domeniu şi propunerea noastră ar fi să se aloce o sumă de 100 de milioane de euro pe fiecare judeţ. Deci pe parte de infrastructură, adică, construire, modernizare, reabilitare a clădilor şi bineînţeles echipamente necesare desfăşurării actului medical. Noi sperăm să primim aceşti bani şi argumentîm în materilalul trimis premierului Ponta că nu s-a intervenit de mulţi ani pe aceste clădiri.

Sunt proiecte interesante pe turismul balnear din câte ştim noi…

Vor fi de asemenea fonduri şi în 2014 pentru infrastructura de turism şi monumente istorice. Discutăm şi de alte domenii ale turismului care vor fi încurajate. Vor fi o concentrare de fonduri pentru turismul balnear. Pregătim o adresă şi practic este o analiză completă pe turismul dunărean, cu accent pe judeţul Mehedinţi. Ne propunem pachete turistice şi vitalizarea acestui turism. Rezultatele se vor vedea.

Este benefică intrarea României în Uniunea Europeană ? Ce a însemnat din punct de vedere al accesării fondurilor europene ?!

Nu a venit momentul încă să facem un bilanţ pentru că se vorbeşte despre absorbţie şi aceasta presunere decontarea banilor de către Comisia Europeană, şi nu pe aceia care Guvernul pe diverse programe îi decontează către beneficiari, pentru că acolo procentul este mult mai mare, ci decontarea dispre Comisie către România şi vom vedea aceste rezultate la finele lui 2015, pentru că acest prim ciclu de programare se va încheia efectiv în 2015. Este important pentru că toată această abordare are un profund caracter strategic, pentru că s-au realizat  Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană, vorbim de o strategie regională, vorbim de un plan regional, de un management al programelor performante. Reuşim să fim vizibili prin diverse programe între Bruxelles şi România pe divese domenii de activitare, reuşim să avem parteneriate.”

În Regiunea SV : peste 100 de milioane de euro, prin POS CCE

POS Creşterea Competitivităţii Economice a ajuns la o rată de peste 19 %, ceea ce echivalează cu peste 500 milioane euro. POS CCE este gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Economiei. Obiectiv general al acestui program îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creştere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual şi vor permite României să atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Programele se depun pe cinci Axe Prioritare : „Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie”; „Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate; „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public; „Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbarilor climatice” şi „Asistenţă Tehnicaă”.

          Anul trecut, în martie, ADR SV Oltenia, în calitate de Organism Intermediar,  a semnat cu Ministerul Economiei  “Acordului-cadru de delegare a atribuţiilor privind implementarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013”, implementându.-se patru operaţiuni din Axa Prioritara 1 – „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”. Este vorba de Operaţiunea 1.1.1 – Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile – investiţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii; Operaţiunea 1.1.2 – Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale; Operaţiunea 1.1.3 – Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare; şi Operaţiunea 1.3.2 – Sprijin pentru consultanţă acordat IMM-urilor. În luna martie a.c, ADR SV Oltenia a mai semnat un alt Act adiţional la Acordul-cadru de delegare implementându-se o singură operaţiune din Axa prioritară 3 – “Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor pentru sectorul privat şi public” şi anume Operatiunea 3.1.1 – “Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile, proiectele  din cadrul celui de al doilea apel de proiecte, cu implementarea în Regiunea de  de dezvoltare Sud-Vest Oltenia”. În judeţul Dolj au fost semnate în luna februarie şi martie 2014 trei contracte, în sumă totală de 13.933.340 lei.

CONTRACTE DE FINANŢARE ÎN IMPLEMENTARE

Nr.Nr. contracte de finantare în implementare

Valoare totala (LEI)1234128.000.000

(aprox. 29.100.000 euro)

CONTRACTE DE FINANŢARE SEMNATE – POS CCE

OperaţiuneNr. contracte de finanţare semnate

Valoare totala (LEI)INVESTIŢII MARI (APEL 3)15140.085.041,49

 INVESTIŢII MICI (APEL 4)109197.959.965,72

 CONSULTANŢĂ (APEL 2)132.346.772,00

 TOTAL137340.391.779,21 LEI

(aprox. 77.360.000 euro)

Prin Programe de Cooperare Transfrontalieră, Doljul a atras aproape 27 milioane de euro

Programele de cooperare transfrontalieră sunt acele programe care finanţează proiecte de accesibilitate, mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni  „people to people” la graniţele interne şi externe ale UE. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria – destinat cooperarii la nivelul judeţelor aflate la graniţa România-Bulgaria. Programele de cooperarea interregională sprijină cooperarea între autorităţile publice pe probleme de interes comun, prin transferul de experienţă şi bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin constituirea de reţele între oraşele UE, precum şi între cercetătorii UE. Până la data de 14 mai 2014, în judeţul Dolj, 45 de proiecte, în valoarea totală de 26.679.258,86 euro au fost contracte în cadrul PCT RO-BG 2007-2013. La acestea se mai adaugă alte 23 de proiecte implementate în judeţul Olt a căror valoare depăşeşte 20 milioane de euro, iar în judeţul Mehedinţi, 7 proiecte cu valoarea de peste 3 milioane de euro. Aşadar la nivelul Regiunii SV Oltenia valoarea totală a acestor proiecte se ridică la peste 50 de milioane la euro. Trebuie să menţionăm că o sumă considerabilă s-a accesat şi în perioada de preaderare la UE, 2004-2006, când în Regiunea SV Oltenia s-au atras peste 9 milioane de euro, implementându-se 51 de proiecte.

În jur de 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea resurselor umane

POS Dezvoltarea Resurselor Umane atinge o rată de absorbţie de 27,19, ceea ce înseamnă peste 950 milioane euro. POSDRU este gestionat de AM de la Ministerul Muncii. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piata muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Sunt şapte Axe Prioritare : „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”; „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”; „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”; „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”; „Promovarea măsurilor active de ocupare”; „Promovarea incluziunii sociale” şi „Asistenşă tehnic”. În acest moment OIRPOSDRU SV OLtenia a finalizat toate proiectele pe care le-a gestionat. Este vorba de 144 de proiecte în valoare de 560716147,55 lei.  În urma evaluării cererilor de propuneri de proiecte care au avut loc în 2013 sunt în curs de semnare un număr de 23 de proiecte cu o valoare a finanţării nerambursabile de 43136663.57 lei distribuite pe domeniile majore de intervenţie. Astfel, pe DM  5.1 – „Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare” – 10 proiecte în valoare de 18.860.200,88 lei; pe DM 5.2 – „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă” – 6 proiecte, în sumă de 10.681.484,81 lei iar pe DM 6.3 – „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”, 7 proiecte în valoarea de 13.594.977,88 lei.  Pentru judetul Dolj, conform comunicatului de presă emis de OIRPOSDRU SV Oltenia, la solicitarea cotidianului Cuvântul Libertăţii, acest Organism  a gestionat un număr de 42 de proiecte în valoare de 160117466.34 lei, aproximativ 40 de milioane de euro.

Prin POS Mediu vor veni  în Dolj peste 190 de milioane de euro

Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) a reuşit o rată de absorbţie de aproximativ 25 %, ceea ce înseamnă că a atras efectiv peste 1 miliard de euro. POS Mediu este gestionat de AM din subordinea Ministerului Mediului. POS Mediu reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune care stabileşte strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013 şi este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Programul este finanţat din două fonduri – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC) – cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde Euro, la care se adaugă şi cofinanţarea naţională de aproximativ 1 miliard Euro. Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanţa investiţii pentru : „Sectorul apă/apă uzată” ( total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78 miliarde Euro); „Sectorul de gestionare a deşeurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric” (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro); „Sectorul termoficare” (total 458 milioane Euro, din care grant UE 229 milioane Euro); „Sectorul protecţia naturii” (total 215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro); „Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere” (total 329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) şi nu în ultimul rând, „Asistenţa Tehnică” (total 174 milioane Euro, din care grant UE 130 milioane Euro). La categoria proiecte finalizate, în Dolj avem un contract în valoare de 699.331 lei, adică, aproximativ 159.000 de euro, iar în faza de implementare nouă proiecte, în valoarea totală de aproximativ 700 milioane lei, aproximativ 160 milioane de euro, iar în faza de pregătire, un proiect de peste 35 milioane de euro, pe Axa prioritară 2. Aşadar, per total în Dolj pe POS Mediu vor fi atraşi 196 de milioane de euro

POS Transport : 25 de milioane de euro pentru Aeroport

POS Transport a reuşit o rată de absorbţie de 19,19%, aducând astfel în ţară 876,2 milioane de euro. POS Transport este gestionat de AM de la Ministerul Transporturilor. Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României. Se depun proiecte pe patru Axe Prioritare : „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE”; „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem national de transport durabil”; „Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor” şi „Asistenţa Tehnică pentru POS-T”. Cel mai important proiect pe POS Transporturi care se va implementa în Dolj este cel destinat pentru reabilitarea infrastructurii de mişcare a Aeroportului Internaţional Craiova, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Dolj, a cărui valoare depăşeşte 25 de milioane de euro, contract de finanţare ce a fost semnat pe 14 februarie, la Ministerul Transporturilor.

PODCA : „Crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace”

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative înregistrează o rată de absorbţie de 40,06%, ceea ce înseamnă 83,3 milioane de euro. PODCA este gestionat în prezent de AM de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, însă până la acest guvern, autoritate de management a funcţionat în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. Sunt trei Axe Prioritare : „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”; „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentual pus pe procesul de descentralizare” şi „Asistenţă tehnică”.

Prin PNDR, 110 milioane de euro, atrași în judeţul nostru

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România urmează, în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care reprezintă un set de reguli şi măsuri care vizează în principal creşterea productivităţii, garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei din agricultură, stabilizarea pieţelor, garantarea securităţii aprovizionărilor, asigurarea consumatorului cu provizii la preţuri raţionale. Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură: FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanţarea măsurilor de marketing şi FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală, care este accesat începând din martie 2008, după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin Planul Naţional Strategic 2007 – 2013 şi ulterior prin PNDR s-au conturat patru direcţii (axe) prioritare pentru finanţare prin FEADR. Prima direcţie prioritară pentru dezvoltarea spaţiului rural (Axa I) – Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic ; (Axa II) – Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale;  Axa III – Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale  şi  a patra direcţie (Axa IV) – LEADER.

FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private

PNDR, gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, are cea mai bună rată de absorbţie, respectiv 67%, potrivit situatiei prezentate de MADR pe 23 decembrie 2013. Nominal, România a atras prin PNDR, în perioada 2007-2013, fonduri de 4,797 miliarde euro de la Comisia Europeană, din totalul de 8,12 miliarde de euro alocate ţării noastre de către executivul comunitar. Acestor bani li se adaugă avansurile de 561,5 milioane de euro plătite deja de CE către statul român, la începutul implementării PNDR, însă în cazul unor eventuale dezangajări de fonduri UE, la finalul anului 2015 se retrag proporţional sume din acest avans, de către Bruxelles. Până în prezent, însă, PNDR are dezangajări zero, conform datelor prezentate de Ministrul Agriculturii. În schimb, Comisia Europeană a aplicat României, în cadrul PNDR, corecţii financiare şi penalităţi ca urmare a unor nereguli constatate în derularea proiectelor. Până în luna noiembrie 2013, acestea au totalizat aproape 161 milioane euro. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finantare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013.

Conacul de la Padea, un exemplu de bună practică

În judeţul Dolj, prin PNDR au fost atraşi în perioada 2007-2013, conform celor declarate de directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Dolj, Daniel Popescu peste 110 milioane de euro. „Astăzi se deschide o nouă sesiune, care se va încheia la mijlocul lunii iulie. Cei interesaţi pot opta atât pentru activităţi în agricultură, ceea ce înseamnă achiziţii de utilaje agricole, înfiinţări de plantaţii viticole, legumicole, pomicole, dar şi în domeniul zootehniei, adăposturilor pentru animale şi altele“. La nivelul judeţului Dolj se va crea o reţea judeţeană a multiplicatorilor de informaţii, care va avea în componenţă aproximativ 50 de reprezentanţi ai societăţii civile. Ca exemple de bună practică, în Dolj am avea „Conacul din Padea”, modernizat prin PNDR, beneficiarul fiind omul de afaceri Constantin Popeci. Este un proiect ce a vizat renovarea unei clădiri foarte frumoase. A fost aprobat în 2010, iar durata de implementare a fost de 24 de luni. Valoarea proiectului a fost de 2,1 milioane de lei, din care fonduri nerambursabile au fost de 840.000 de lei. Sau proiectul care a vizat automatizarea completă a unui siloz din Giurgiţa. Valoarea totală a proiectului a fost de 12,5 milioane de lei, dintre care 5,2 milioane reprezintă fondurile nerambursabile. Tot în Dolj, prin PNDR a fost finanţată şi o fabrică de ulei, iar la Segarcea s-a modernizat Crama Domeniul Coroanei, ce aparţine omul de afaceri Mihai Anghel. Investiţie de succes, unde valoarea totală a proiectului a fost de 17 milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă a fost de 7,2 milioane de lei.

România are la dispoziţie 230 de milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit

Programul Operaţional pentru Pescuit al României (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice exprimate în Planul Naţional Strategic pentru Pescuit, şi anume: Un sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultura care ia în considerare aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică. Tot la Ministerul Agriculturii, o rată de absorbţie mult mai mică are Programul Operaţional pentru Pescuit. În acest program, România are la dispoziţie 230 de milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP), din care a obţinut rambursari efective de peste 55 de milioane de euro de la Comisia Europeană, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de circa 24%. În plus faţa de rambursarile efective, CE a acordat României şi avansuri de 32,3 milioane de euro.
În cadrul Porgramului pentru pescuit, Romania a suferit şi dezangajări de fonduri europene, de circa 22,4 milioane de euro, bani pe care ţara nu-i va mai putea absorbi.

Prin APIA; fermierii doljeni au încasat peste 80 de milioane de euro

Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvenţiile se acordă sub formă de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură administrează sistemul de certificate de export-import şi garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole, elaborează şi implementează procedurile privind aplicarea sistemului de intervenţie pentru produsele agricole. Subvenţiile directe pe hectar acordate agricultorilor sunt o categorie aparte de fonduri, întrucât nu depind de capacitatea beneficiarilor de a propune şi implementa un proiect sau de eficienţa structurilor birocratice româneşti, dar constituie o parte importantă a banilor care au intrat în economia românească: 5,3 miliarde euro între 2008 şi februarie 2014 dintr-o alocare totală de 5,4 miliarde euro. Doljului i-a revenit din aceşti bani, peste 80 de milioane de euro.

Pe lângă aceste sume de bani, în Dolj au mai venit alte sute de milioane de euro prin accesarea directă la Comisia Europeană, dar şi prin proiectele de Cercetare-Inovare şi  IT.