Ioana Gurgui, între vestiţii rapsozi ai satelor Doljului / Centenarul unei vieţi de cântec

0
139

În România mai există încă oameni care cântă aşa cum o făceau strămoşii lor, cu sute de ani în urmă. Ei sunt prea puţin vestiţii rapsozi ai satelor, cei care conservă involuntar, prin natura sufletului lor, muzica tradiţională românească. Sunt creatori şi interpreţi cu o viaţă de cântec ce piere odată cu ei fără grija transmiterii mai departe ori a păstrării în arhive audio-video. Ioana Gurgui s-a numărat printre rapsozii Doljului, iar amintirea ei a rămas nu numai în memoria celor care au cunoscut-o – consăteni ori specialişti precum etnomuzicologul Paula Dogăroiu –, ci şi în înregistrări din evenimente folclorice la care a participat, ca Festivalul „Maria Tănase” ori Festivalul „Rapsozi olteni”. La centenarul naşterii sale, membri ai comunităţii locale din comuna Bârca – locul unde a trăit şi a cântat –, împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj, au organizat, ieri, un eveniment omagial.

Ioana Gurgui s-a născut la 25 mai 1916. La şcoală s-a dus la 9 ani şi a făcut şapte clase. A rămas în sat, la Bârca, n-a plecat nicăieri: agricultură şi gospodărie… A cântat de mică, moştenind dragostea de muzică şi de la mamă, şi de la tatăl care, povestea bătrâna, cânta cu cavalul şi cu fluierul. S-a stins din viaţă la 13 februarie 1998.

„Ne cânta la caval, ne dădea o ciorbă făcută la vatră, în oală de pământ, şi pusă-n strachină…”

„E un om care a impresionat pe toată lumea prin simplitate, prin talent. Eu nu am cunoscut-o decât din înregistrările existente în arhiva Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj. Dar au cunoscut-o alţii, aici prezenţi”, a precizat, ieri, Amelia Etegan, managerul instituţiei, arătând spre etnomuzicologul Paula Dogăroiu.

«Eram pe-atunci la Casa Creaţiei Populare – cum se numea înainte această instituţie care a împlinit 60 de ani de existenţă – şi făceam teren. Când plecam, ne opream la Bârca, la mama Ioana Gurgui. Ne cânta la caval, ne dădea o ciorbă făcută la vatră, în oală de pământ, şi pusă-n strachină… Am adus-o la Craiova când s-a înfiinţat Festivalul „Maria Tănase” şi a cântat. Pe-atunci, ca şi acum, nu orice femeie cânta la caval, care e un instrument pretenţios, cu un sunet deosebit. Era unicat! A venit pe scenă, s-a aşezat… Și-i zice lui Bebe Oprea, dirijorul Orchestrei de Muzică Populară Radio: „Auzi, nu mai da din mâinile ălea, că mă încurci!”. Ea nu era obişnuită cu orchestră mare. Însă a avut un succes teribil, a fost aplaudată la scenă deschisă!», a povestit Paula Dogăroiu. „Bârca a fost o comună bogată în activităţi culturale. Erau spectacole acolo, existau formaţii, dansatori, tarafuri, grupuri vocale, rapsozi…”, a mai spus domnia sa. „Tuturor rapsozilor care mai există azi le doresc din toată inima viaţă lungă şi sănătate”, a adăugat apreciatul etnomuzicolog, ani buni profesor de canto popular la Școala de Arte „Cornetti” din Craiova.

La Festivalul „Rapsozi olteni” a făcut sala să izbucnească în râs şi în aplauze

O videoproiecţie din cadrul Festivalului „Rapsozi olteni”, la care Ioana Gurgui a participat în anul 1994, a înfăţişat-o celor care nu au cunoscut-o cu glasul său, dar şi cu umorul sănătos pe care l-a avut. „Câţi ani ai, mumă?”, o întreabă la un moment dat pe bătrână prezentatorul spectacolului, maestrul Tudor Gheorghe. „Nu, ştiu, că sunt plecată demult de-acasă!”, răspunde aceasta, făcând sala să izbucnească în râs şi în aplauze. «Îmi spusasă muma mie că a plecat taicu în răzbel în 1916 şi aveam o juma de an. Acu… făceţi şi dumneavoastră socoteala! Și popa m-a întrebat şi tot aşa i-am spus. Zice: „Păi… cam 79”. Păi nu vă gândiţi că 79 doar să-i numeri şi ţi să urăşte, dar să-i trăieşti, cum i-am trăit io!», i-a mai spus bătrâna înainte de a începe să cânte.

Prezent la evenimentul omagial dedicat Ioanei Gurgui a fost, ieri, şi nepotul acesteia, Gheorghe Gurgui, care a anunţat cu acest prilej că doreşte să doneze unui solist talentat fluierul şi cavalul care au aparţinut bătrânei. Primul gând al reprezentanţilor CJCPCT Dolj s-a îndreptat către Gheorghe Marius, din comuna doljeană Goicea, tânărul care anul trecut reuşea să obţină Premiul al II-lea la secţiunea Solişti instrumentişti a Festivalului „Maria Tănase” – ediţia a XXIII-a.

Cercul de Pictură „Ghiţă Mitrăchiţă” şi bucatele tradiţionale, între bogăţiile de astăzi ale comunei Bârca

S-ar putea spune că Bârca este şi astăzi bogată în activităţi culturale şi mai ales în oameni care pun suflet în ceea ce fac. A demonstrat-o încă o dată şi ieri, când a transformat centenarul naşterii rapsodului popular Ioana Gurgui într-o adevărată sărbătoare a comunei, cu tot ce are ea mai de preţ.

Mai întâi, o gastronomie bogată, bucatele diverse datorându-se şi convieţuirii pe aceeaşi pamă de pământ a etnicilor bulgari, albanezi, sârbi, romi şi turci. În cadrul expoziţiei culinare „Dolju-n bucate”, gospodăria Dana şi Gabi Mateescu a prezentat o mulţime de preparate tradiţionale, de la sărmăluţe, fasole bătută, cartofi sârbeşti şi murături la cozonac, mere coapte şi pâine-n foi. Mai apoi, Cercul de Pictură „Ghiţă Mitrăchiţă”, ce poartă numele vestitului pictor naiv, ale cărui lucrări s-au bucurat de apreciere la nivel naţional şi internaţional. Sub coordonarea Marinei Cârjan şi Mihaelei Vârtosu, elevii membri ai Cercului au prezentat, ieri, pe simezele Galeriei „Cromatic” a CJCPCT Dolj o expoziţie cu numeroase lucrări de pictură.

La atmosfera sărbătorii au contribuit, printr-un moment artistic, şi soliştii de muzică populară Maria Gavrilescu din Bârca, Letiţia Lungu, Andrei Manea şi instrumentistul Dani Segărceanu (acordeon) din Giurgiţa.