Pachetul de toamnă pentru politica economică

0
34

Comisia Europeană a prezentat  recent, pachetul de toamnă pentru politica economică, care include avizele referitoare la proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro (PPB) pe 2021 și recomandările de politică pentru zona euro. Acesta este al doilea pas din ciclul semestrului european 2021, care a început în septembrie odată cu publicarea strategiei anuale privind creşterea durabilă, având ca nucleu conceptul de sustenabilitate competitivă. Strategia anuală privind creșterea durabilă a furnizat totodată orientări strategice statelor membre pentru elaborarea planurilor lor de redresare și reziliență și a precizat modul în care Mecanismul de redresare și reziliență (Recovery and Resilience Facility – RFR) se conjugă cu semestrul european. Pachetul prezentat astăzi are la bază  previziunile economice din toamna anului 2000, elaborate într-un context de mare incertitudine, conform cărora, din cauza șocului economic provocat de pandemia de coronavirus, în 2022 producția din zona euro și din UE în ansamblu va rămâne sub nivelul anterior pandemiei.

Conform evaluării Comisiei, toate PPB sunt în general conforme cu recomandările Consiliului din 20 iulie 2020. Majoritatea măsurilor sprijină activitatea economică în contextul unei incertitudini considerabile. Unele măsuri prevăzute în proiectele de planuri bugetare prezentate de Franța, Italia, Lituania și Slovacia nu par să fie temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. Lituania și-a prezentat proiectul de plan bugetar pe baza unui scenariu de menținere a politicilor actuale și este invitată să prezinte un proiect de plan bugetar actualizat.

Pentru Belgia, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, având în vedere nivelul datoriei publice și provocările mari în materie de sustenabilitate pe termen mediu, prezente înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19, este important să se asigure că, atunci când se iau măsuri de sprijin bugetar, se menține sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

Recomandare privind zona euro, raport privind mecanismul de alertă și propunere de raport comun privind ocuparea forței de muncă

Anul acesta, ea oferă, de asemenea, orientări de politică cu privire la prioritățile pe care statele membre din zona euro ar trebui să le urmărească în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență. Recomandarea face apel la statele membre din zona euro să se asigure că politicile lor bugetare continuă să sprijine activitatea economică în 2021. De asemenea, aceasta îndeamnă statele membre să-și reorienteze politicile bugetare către realizarea unor poziții prudente pe termen mediu, odată ce condițiile epidemiologice și economice o vor permite. Statele membre sunt încurajate să consolideze cadrele instituționale naționale și să pună în aplicare reformele și investițiile prioritare de natură să consolideze sustenabilitatea și reziliența zonei euro și a statelor membre din zona euro. Aceste măsuri în materie de reforme și investiții ar trebui să creeze condițiile adecvate pentru redresarea economică, în concordanță cu tranzițiile verzi și digitale. În același timp, recomandarea solicită finalizarea uniunii economice și monetare și consolidarea rolului internațional al monedei euro.

Numărul total al persoanelor încadrate în muncă și rata de ocupare a forței de muncă au scăzut semnificativ, deși creșterea ratei șomajului a fost moderată până în prezent datorită adoptării rapide a schemelor de șomaj tehnic și a altor măsuri similare. Statele membre care se confruntau deja cu provocări socioeconomice grave înainte de pandemie sunt acum și mai expuse vulnerabilităților. Pe piața forței de muncă, șocul economic este resimțit în mod diferit de la un sector la altul și de la o categorie de lucrători la alta. Reducerea ocupării forței de muncă i-a afectat într-o măsură mai mare pe lucrătorii care practică forme atipice de muncă. Șomajul în rândul tinerilor a crescut mai mult decât șomajul pentru alte grupe de vârstă. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut considerabil. De asemenea, au fost grav afectați lucrătorii născuți în afara UE.

Criza provocată de COVID-19 a întrerupt tendința de evoluție pozitivă de pe piața muncii, care dura de șase ani. Numărul total al persoanelor încadrate în muncă și rata de ocupare a forței de muncă au scăzut semnificativ, deși creșterea ratei șomajului a fost moderată până în prezent datorită adoptării rapide a schemelor de șomaj tehnic și a altor măsuri similare. Statele membre care se confruntau deja cu provocări socioeconomice grave înainte de pandemie sunt acum și mai expuse vulnerabilităților. Pe piața forței de muncă, șocul economic este resimțit în mod diferit de la un sector la altul și de la o categorie de lucrători la alta. Reducerea ocupării forței de muncă i-a afectat într-o măsură mai mare pe lucrătorii care practică forme atipice de muncă. Șomajul în rândul tinerilor a crescut mai mult decât șomajul pentru alte grupe de vârstă. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut considerabil. De asemenea, au fost grav afectați lucrătorii născuți în afara UE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *