Politica de Coeziune este una dintre cele mai de succes politici europene. Pentru perioada 2007-2013, spre exemplu, UE a pus pe masă 19,7 miliarde de euro pentru România. În prezent, Parlamentul European şi Consiliul negociază pachetul legislativ pentru perioada de programare 2014-2020 a Politicii de Coeziune, iar România trebuie să fie capabilă să se adapteze noului cadru.
Europarlamentarul Victor Boştinaru – membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, raportor al Parlamentului European pentru Regulamentul Fondului de Coeziune – şi Constanze Krehl – coordonator al Grupului S&D în Comisia pentru Dezvoltare Regională, raportor al Parlamentului European pentru Dispoziţiile Comune ale Regulamentului – au prezentat cele mai importante aspecte legate de Politica de Coeziune şi beneficiile ei pentru România şi pentru regiunile Europei. În calitate de raportori ai Parlamentului European pentru două regulamente care formează cadrul legislativ al viitoarei Politici de Coeziune în perioada 2014-2020, aceştia au prezentat în ansamblu situaţia actuală, schimbările în curs de desfăşurare şi ce poate şi trebuie să facă România.
19,7 miliarde de euro pentru România
Principiul care a fost aplicat până în prezent, în ceea ce priveşte Politica de Coeziune, a fost cel al solidarităţii. Acum însă unele state membre solicită reducerea bugetului alocat ţărilor mai puţin dezvoltate în două etape: reducerea contribuţiilor obişnuite din partea statelor membre la bugetul Uniunii şi apoi, pentru ceea ce priveşte strict Politica de Coeziune, reducerea resurselor disponibile statelor membre şi regiunilor de dezvoltare, în baza nivelului lor de dezvoltare economică.
Din punctul de vedere al Politicii de Coeziune, pe principiul solidarităţii, România este împărţită în câteva regiuni care aparţin toate zonei de convergenţă. Acest lucru înseamnă că regiunile respective se încadrează în categoria celor mai puţin dezvoltate şi beneficiază aşadar de cel mai înalt nivel de sprijin financiar din partea Uniunii Europene.
Pentru perioada 2007-2013, România a avut la dispoziţie 19,7 miliarde de euro, o sumă imensă la care se adaugă contribuţia naţională, pentru că, programele Politicii de Coeziune sunt finanţate de UE, însă trebuie să existe şi o contribuţie din partea statelor membre. Pentru toate aceste programe, România are nu mai puţin de 23,7 miliarde de euro disponibili, rezultaţi din trei fonduri diferite: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC).
„Regulile UE sunt stricte: utilizaţi banii corect sau îi pierdeţi!”
Deşi pare a fi extrem de favorabilă, situaţia reală nu este la fel de simplă. Procedura pentru buna utilizare a acestor resurse are nevoie de expertiză, eforturi de planificare şi de capacitate de co-finanţare naţională. „Până în prezent, România nu a îndeplinit nici una din aceste condiţii. Guvernele care au fost la putere, în ciuda dificultăţilor normale întâmpinate la început, nu au fost în măsură să exploateze pe deplin această politică esenţială pentru ţară. Iar acum, într-un stadiu foarte avansat, în perioada de programare care se închide anul viitor, situaţia este extrem de dificil de redresat. Eforturile depuse de noul guvern ar putea să nu fie de ajuns. Prea mult timp a fost pierdut, România se confruntă cu pierderi enorme de bani, iar regulile UE sunt stricte: utilizaţi banii corect în termenul stabilit sau îi pierdeţi”, se arată în documentul cu privire la Politicile de Coeziune, semnat de Victor Boştinaru şi Constanze Krehl.
Se negociază noul pachet legislativ pentru perioada de programare 2014-2020
Cei doi europarlamentari consideră, în schimb, că acesta este momentul perfect pentru România să redreseze situaţia, în condiţiile în care Parlamentul European şi Consiliul negociază noul pachet legislativ pentru perioada de programare 2014-2020 a Politicii de Coeziune. Pe de altă parte însă, din cauza ratei de absorbţie a fondurilor Politicii de Coeziune a unor ţări precum România, unele state membre fac acum presiuni pentru a reduce bugetul acestei politici.
În afară de problema bugetului, vor exista modificări pe care deputaţii europeni responsabili de două dintre regulamente, vor încerca să le simplifice, să le facă eficiente şi benefice pentru regiunile europene pe cât posibil, dar toate acestea necesită o pregătire corectă din partea statelor membre. Factorii-cheie sunt reprezentaţi de adaptarea imediată la noile dispoziţii, dar şi de o bună planificare strategică, cu corectarea tuturor lipsurilor şi greşelilor din trecut şi cu pregătirea programelor şi proiectelor care pot face cu adevărat diferenţa. Trebuie asigurate şi suficiente resurse naţionale suficiente pentru co-finanţarea naţională.
De asemenea, nu trebuie excluse din ecuaţie două elemente-cheie: capacitatea administrativă şi instituţională, pe de o parte, şi implicarea deplină a autorităţilor regionale şi locale, precum şi a părţilor interesate, pe de altă parte.
Romani,ai neamului,luptativa sa obtineti aceste fonduri dar dupa aceia luptativa sa le si folositi legal si cu mult discernamant fara culoare politica cu proiecte viabile,cu respectarea calitatii lucrarilor in asa fel incat sa se vada la nivelul programelor propuse ca a ti meritat fondurile.
Comments are closed.