Pe lângă faptul că asumarea răspunderii Guvernului Boc în faţa Parlamentului României pentru comasarea alegerilor, cât şi reducerea numărului de parlamentari încalcă practicile şi recomandările europene în domeniu, care pare să nu îi ntereseze pe cei de la guvernare,mai ridică şi multe alte semne de întrebare. Una dintre întrebări este legată de numărul de locurile pe care îl vor ocupa după viitoarele alegeri deputaţii care vor reprezenta minorităţile naţionale, 18 la număr în prezent.
Până la această oră parlamentarii arcului guvernamental nu au vorbit decât despre faptul că alegerile locale vor fi comasate cu cele parlamentari şi că se va reduce numărul de parlamentari. Însă nici unul dintre partidele care sunt la putere nu abordează subiectul legat de locurile de deputaţi care sunt rezervate minorităţilor naţionale. Ponderea acestora creşte fundamental influenţa lor în configuraţie propusă de actualul Guvern, şi este ştiut faptul că în mod frecvent aceştia sunt susţinători prin vot ai puterii. În mod clar după alegerile parlamentare din 2012 grupul minorităţilor va depăşi numeric grupuri ale unor partide politice care se află în competiţia electorală, şi vor avea un rol decisiv pentru crearea unei majorităţi.
Cele 18 minorităţi naţionale au obţinut 3,5% la alegerile din 2008
Din cele 20 de minorităţi naţionale ale României, 18 sunt reprezentate în Camera Deputaţilor. Cei 18 au beneficiat de prevederile legii electorale care spune că un candidat din partea unei organizaţii reprezentând o minoritate naţionale este ales dacă obţine peste 10% din numărul mediu de voturi necesar alegerii unui deputat, adică, la alegerile parlamentare din 2008, cel puţin 2177 de voturi, asta în condiţiile în care pragul electoral pentru partide politice este de cel puţin 5% din numărul de voturi valabil exprimate, adică în noiembrie 2008 de peste 340.000 de voturi. În total, cele 18 minorităţi naţionale au obţinut împreună 243.905 voturi, adică 3,5% din totalul voturilor valabil exprimate. Cu toate acestea, minorităţile naţionale altele decât cea maghiară deţin peste 5% din totalul mandatelor de deputat. Posibilitatea de susţinere a candidaţilor în alegeri de către organizaţii şi partide ale minorităţilor a avut consecinţe atât asupra modului de reprezentare a intereselor minorităţilor, cât şi asupra compoziţiei şi agendei partidelor de pe scena politică românească, organizaţiile minorităţilor fiind percepute ca având monopolul asupra problemelor de interes pentru acestea.
Votul organizaţiilor minorităţilor naţionale nu este separat de cel al partidele majoritare
În România nu există o definiţie a minorităţii naţionale, în legislaţie acestea sunt definite ca fiind cele reprezentate în Parlament şi în Consiliul Minorităţilor Naţionale. Această definiţie permite practic oricărui grup să revendice statului de minoritate naţională, şi oricărei organizaţii să obţină un loc în Parlament. Legislaţia permisivă, numărul mic de voturi necesar pentru obţinerea locului rezervat, precum şi stimulentele financiare au dus la o creştere constantă a numărului minorităţilor reprezentate în Parlament. Şansele de a obţine un loc în Camera Deputaţilor cresc în condiţiile în care votul pentru organizaţiile minorităţilor naţionale nu este separat de cel pentru partidele majoritare.
Actuala putere nu are interes să reducă numărul deputaţilor minorităţilor naţionale
În Europa există state care acordă minorităţilor posibilitatea de a avea reprezentanţi în Parlament sub forma unor mandate de observator, sau pe bază de reprocitate. Nimeni nu poate să limiteze accesul minorităţilor în Parlament, dar în condiţiile în care numărul de parlamentari se reduce atât de mult ar trebui ca şi numărul de voturi pentru fiecare mandat al unui deputat al unei minorităţi naţionale să fie ridicat. În Ungaria problema reprezentării minorităţilor în Parlament nu a putut fi solutionată în ultimii 18 ani, deoarece partidele nu au reuşit să ajungă la o înţelegere în privinţa modului în care să se realizeze acest lucru. A fost nevoie de un proiect de modificare a Constituţiei care cuprinde şi prevederi care permit reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria, mai precis alegerea a cel mult 13 deputaţi din rândul acestora. Însă actuala putere nu are interes să reducă şi numărul deputaţilor din partea minorităţilor naţionale şi de aceea nici nu abordează acest subiect. Este adevărat că pragul electoral prevăzut de legea electorală nu poate fi mărit în mod semnificativ fără a intra în contradicţie cu prevederile Constituţiei, dar asta nu i-a împiedicat până acum pe cei de la putere. Legea electorală poate pune condiţia ca o organizaţie a unei minorităţi naţionale să poată fi reprezentată în Parlament doar dacă întruneşte un număr de voturi mai mare decât numărul mediu de voturi necesar alegerii unui deputat. În cazul alegerilor din 2008 doar trei minorităţi: romi, germani şi evrei, ar fi obţinut în acest fel reprezentare.
