Intervenţia preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la lucrările summitului de la Palatul Cotroceni – Iniţiativa celor Trei Mări – a fost de bună seamă aşteptată. Afirmând că „Europa trebuie să respire cu doi plămâni – Est şi Vest –, fiindcă dacă acest lucru nu se întâmplă, Europa începe să rămână fără suflare, aşa că trebuie pus accentul pe cooperare”, dincolo de exprimarea metaforică, Jean Claude Juncker a recomandat de fapt o recuplare mai energică, o realiniere mai consecventă unui stil, unui mecanism, datorită unor fireşti exigenţe de funcţionalitate. Jean Claude Juncker cunoaşte bine „starea” UE, ştie ce lasă în urma sa. În timp ce vorbea de „cei doi plămâni”, premierul ungar, Viktor Orban, se afla deja la Moscova, pentru o întâlnire tete-a-tete cu Vladimir Putin pe probleme economice şi energetice, negociind şi preţul livrării de gaze până în 2020. Interesantă, în context, a fost declaraţia premierului polonez, Mateusz Morawiecki, care a lăudat iniţiativa, reactualizând o celebră cugetare a lui John Kennedy „Să nu ne întrebăm ce poate face Europa pentru noi, ci ce putem face noi pentru Europa (…) În momentul de faţă refacem de fapt harta europeană şi dorim să ne aducem contribuţia prin întărirea frontului economic”. În deschiderea sesiunii plenare a summitului I3M de la Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis pledase pentru o apropiere cât mai mare între SUA şi UE, menţionând o creştere a implicării economice a SUA, care ar putea securiza regiunea. În fiecare intervenţie a celor participanţi, s-a putut „decripta”, printre rânduri, şi ceea ce nu s-a spus răspicat. Preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar Kitarovic, a accentuat necesitatea coeziunii între statele europene, sugerând diferenţele vizibile, momentane, între acestea. „Când punem lucrurile în context geo-politic, ţelul politic al acestei iniţiative este ca Europa Centrală să devină o coloană vertebrală a UE. În al doilea rând coeziunea, şi în al treilea rând legătura trans-atlantică”. Preşedinta Croaţiei a venit la Bucureşti cu 11 proiecte trans-europene în valoare de 12 miliarde euro. O declaraţie comună, cu obiective concrete, a fost semnată de preşedinţii şi reprezentanţii la nivel înalt din cele 12 ţări participante la Iniţiativa celor Trei Mări. În marja summitului, la Romexpo, a fost organizată şi prima ediţie a Forumului de Afaceri al I3M, în co-organizarea Administraţiei Prezidenţiale şi Camerei de Comerţ şi Industrie. În fine, la Bucureşti a ajuns şi secretarul de stat pentru energie al SUA, Rick Perry, întâlniri programate având cu Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea, pe marginea legii off-shore, care prevede extracţia de gaze din Marea Neagră, cuantificând beneficiile statului şi companiilor străine care au deja investiţii. Pe ansamblu, evenimentul de la Bucureşti a fost unul izbutit, tuşat din păcate, discret, de o… neînţelegere, să-i spunem, care a marginalizat premierul, Viorica Dăncilă, la sosirea pe aeroport a lui Jean Claude Juncker. Comisarul european Corina Creţu a văzut în acest summit o oportunitate unică pentru cooperare în sectoarele energetic, infrastructurii şi digitalizării, esenţiale pentru puterea şi stabilitatea UE, care trebuie să rămână robustă în faţa provocărilor şi şocurilor externe. Rămâne de urmărit, de bună seamă, ce se va finaliza, în perioada următoare, din cele convenite la summitul menţionat, deşi evidente au fost dorinţele şi disponibilităţile de cooperare economică susţinută, între statele care au avut reprezentanţi de seamă la eveniment.
