NATO va răspunde militar dacă Rusia va încerca să infiltreze trupe într-o ţară membră a alianţei, aşa cum a făcut înainte de a anexa peninsula ucraineană Crimeea, a declarat generalul Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, relatează “The Moscow Times”, în ediţia electronică. Militari purtând uniforme fără însemne naţionale au fost dislocaţi când Rusia a intrat în Crimeea, în februarie. Deşi preşedintele rus, Vladimir Putin, a negat iniţial orice implicare, el a recunoscut în aprilie că forţele ruse au fost active în peninsulă. Kievul şi guvernele occidentale aşteaptă să vadă dacă Moscova va interveni pentru a sprijini rebelii din estul Ucrainei. Unii experţi militari au declarat că Putin ar putea viza ţările baltice, unde există importante minorităţi ruse. Potrivit generalului american Philip Breedlove, deşi Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să intervină în Ucraina, care nu este membră NATO, ţările aliate din estul Europei trebuie să se pregătească pentru o posibilă ameninţare din partea “omuleţilor verzi”, o aluzie la militarii în uniforme fără însemne naţionale, informează “The Moscow Times”. “Mai întâi are loc cea mai importantă muncă, cea de pregătire a unei naţiuni pentru problema omuleţilor verzi sau organizarea populaţiei (vorbitoare) de rusă. Aceasta se întâmplă acum”, a declarat Breedlove într-un interviu publicat online de cotidianul german “Die Welt”. „Cum antrenăm, cum organizăm şi echipăm forţele de poliţie şi cele militare din naţiunile (aliate) pentru a putea face faţă unei astfel de situaţii?”, a întrebat el, potrivit transcrierii declaraţiilor sale în engleză, furnizată de NATO. “Dacă vedem astfel de acţiuni într-o ţară NATO şi le putem atribui unei naţiuni agresoare, atunci se aplică Articolul 5. În acest caz va fi un răspuns militar”, a răspuns generalul. Clauza NATO privind apărarea reciprocă prevede că un atac împotriva unei ţări membre este considerat un atac împotriva alianţei.
Se speră însă că nu va fi nevoie de o intervenţie militară, din moment ce şefii diplomaţiilor de la Moscova, Berlin, Paris şi Kiev, reuniţi duminică în capitala germană în vederea găsirii unei soluţii la criza din Ucraina, au obţinut în discuţiile lor un “anumit progres”, după cum a indicat, ieri, Ministerul rus de Externe, într-un comunicat citat de ITAR-TASS. “A fost obţinut un anumit progres în toate problemele discutate. Participanţii au decis continuarea dialogului în acest format, în urma căruia ar putea rezulta propuneri concrete, care să fie supuse spre examinare liderilor Rusiei, Germaniei, Franţei şi Ucrainei”, se arată în comunicatul diplomaţiei de la Moscova. Potrivit instituţiei diplomatice ruse, în cadrul întâlnirii din capitala germană au fost discutate probleme legate de eforturile internaţionale privind reglementarea crizei ucrainene, încetarea cât mai rapid posibil a acţiunilor de luptă, asigurarea controlului la graniţă, precum şi aspecte ţinând de ajutorul umanitar pentru populaţia din sud-estul Ucrainei. Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declarase însă, în faţa presei la Berlin, citat de agenţiile ruse, că nici un progres nu a fost înregistrat pe tema unui armistiţiu sau a unei reglementări politice în Ucraina. “Nu avem încă rezultate pozitive, înainte de toate, în cazul încetării focului şi al reglementării politice” în Ucraina, a subliniat Lavrov. “Colegii noştri ucraineni continuă, din nefericire, să pună condiţii, care sunt din ce în ce mai vagi, precum cea privind asigurarea impenetrabilităţii frontierei” ruso-ucrainene, a regretat ministrul rus.
