Egipt: Noul faraon inflexibil

După violenţele care au făcut aproape 800 de morţi, în numai cinci zile, şeful atotputernic al armatei egiptene şi noul om forte ale ţării, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a promis că Egiptul nu va ceda în faţa violenţelor islamiştilor, în timp ce reprezentanţii celor 28 de ţări-membre ale UE urmează să se întâlnească astăzi la Bruxelles, pentru a aborda criza din această ţară. Şeful armatei egiptene, care s-a exprimat pentru prima dată, duminică, în urma carnagiului de miercurea trecută (600 de morţi), în faţa a sute de ofiţeri ai armatei şi poliţiei, a avertizat islamiştii, care au ales violenţa, cu un răspuns „mai energic”, fără a ţine cont de protestele declanşate de ţările occidentale, din care unele vorbesc de „masacre”. Astăzi, la Bruxelles, în preludiul unei posibile reuniuni a miniştrilor Afacerilor de Externe, va avea loc prima întâlnire diplomatică la nivel înalt, pentru a discuta despre situaţia din Egipt. Duminică, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso au avertizat guvernul egiptean că „UE este gata să reconsidere” relaţiile sale cu Egiptul, dacă nu pune capăt violenţelor. Ei estimează că responsabilitatea revenirii la calm revine armatei şi guvernului. La Cairo, guvernul a interzis „comitetele populare”, aceste miliţii ale tinerilor înarmaţi, aparţinând islamiştilor, pe care jurnaliştii străini le acuză de a apăra tabăra preşedintelui Mohamed Morsi. Poliţia egipteană a anunţat decesul a 36 de deţinuţi islamişti, asfixiaţi de gaze lacromogene în timpul unei tentative de evadare, potrivit poliţiei egiptene. Cei 36 de deţinuţi aparţineau Fraţilor Musulmani şi au fost asfixiaţi într-o închisoare de la lângă Cairo, după ce răpiseră un ofiţer de poliţiei şi încercaseră să scape. „Moartea prizonerilor, manifestanţi împotriva loviturii de stat, confirmă violenţele împotriva celor care se opun înlăturării preşedintelui”, se menţionează într-un comunicat al confreriei. Peste o mie de manifestanţi şi cadre ale Fraţilor Musulmani au fost arestaţi în ultimele cinci zile, potrivit guvernului. Ţara este, în continuare, în stare de urgenţă. Armata blochează cu tancuri arterele principale ale capitalei, în timp ce ministerul pentru Afaceri Religioase a anunţat că moscheele sunt acum închise după orele de rugăciune. Tabăra pro-Morsi a cerut, sâmbătă, o săptămână de manifestări, dar acestea nu se pot organiza din cauza stării de asediu instituite. Principalii lideri ai Fraţilor Musulmani, inclusiv ghidul lor suprem, Mohamed Badie, vor fi judecaţi începând cu 25 august, pentru incitare la crimă. Londra şi ONU au denunţat utilizarea excesivă a forţei, în timp ce Berlinul a cerut începerea dialogului pentru a se evita „războiul civil”, cancelarul Angela Merkel estimând că transporturile de arme trebuie oprite. Senatorii americani, între care influentul american John McCain, au cerut SUA suspendarea substanţialei asistenţe militare – 1,3 miliarde dolari pe an – pentru Egipt. În revanşă, Autoritatea palenstiniană, Iordania, Irakul şi mai ales Riyadul, au afirmat că susţin puterea egipteană. Qatarul, principalul susţinător al Fraţilor Musulmani, a menţionat că ajută Egiptul şi nu confreria, precizând că vrea să-i corijeze „concepţiile eronate”. După un an de preşedinţie, Mohamed Morsi este acuzat de adversarii săi şi de milioane de manifestanţi, că a acaparat puterea în profitul islamiştilor radicali şi a distrus o economie şi aşa afectată.