Organizația EFdeN a lansat programul național „SustenAbilitate 2.0”, prin care aproximativ 1.000 de cadre didactice din 20 de județe vor fi formate pentru a preda sustenabilitatea prin metodologia Project-Based Learning. Dolj se află printre județele incluse în program, într-un context în care regiunea găzduiește unele dintre cele mai importante investiții în energie solară și sisteme de stocare a energiei din România. Programul își propune să îi pregătească pe profesori să aducă în clasă teme precum eficiența energetică, economia circulară, consumul responsabil și tehnologiile verzi, competențe tot mai relevante pentru viitoarea piață a muncii.
Profesorii interesați se pot înscrie gratuit și vor primi formare, curriculum și resurse educaționale pentru implementarea unui nou opțional de sustenabilitate aflat în proces de avizare. Printre județele incluse se numără și Dolj, unde peste 89.768 de elevi sunt pregătiți de de aproximativ 8.978 de cadre didactice. Într-un județ care găzduiește unele dintre cele mai mari investiții în energie solară din România, programul își propune să aducă în clasă competențe care îi ajută pe elevi să înțeleagă schimbările economice, tehnologice și profesionale care le vor influența viitorul. De la lecții despre climă la proiecte cu impact în comunitate, Programul îi pregătește pe profesori să predea noul opțional de sustenabilitate, aflat în proces de avizare la Ministerul Educației, și le oferă curriculumul complet, resurse educaționale și suport metodologic pentru activitatea de la clasă.
De ce este relevant pentru Dolj?
Județul se află în centrul unor investiții majore în energie solară și sisteme de stocare a energiei. Pentru elevii care vor intra pe piața muncii în următorul deceniu, înțelegerea unor teme precum eficiența energetică, consumul responsabil, economia circulară sau tehnologiile verzi este la fel de importantă ca alfabetizarea digitală. Anul trecut, EFdeN a testat curriculumul opționalului la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București.
O nouă fază a proiectului
În 2026, proiectul intră într-o nouă etapă: formarea profesorilor care îl vor putea aduce în școli și adapta la realitățile locale. „În multe școli, sustenabilitatea rămâne un subiect teoretic, fără legătură directă cu realitatea elevilor. Prin SustenAbilitate 2.0 ne dorim ca profesorii să aibă instrumentele necesare pentru a transforma aceste teme în experiențe de învățare relevante, cu care elevii să se poată conecta”, spune Corina Fugaru, Directoare Programe Educaționale EFdeN. Sesiunile de formare din cadrul programului SustenAbilitate 2.0, lansat în 23 mai în București, au fost deja implementate în București, Argeș, Constanța, Iași și Teleorman, urmând să ajungă, printre altele, și la profesorii din Buzău, Bacău, Sibiu, Ialomița, Brașov, Mehedinți.
Elevii care vor participa la acest opțional vor dezvolta proiecte inspirate din probleme reale și din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Dincolo de informațiile despre climă și mediu, programul urmărește dezvoltarea unor competențe precum gândirea critică, colaborarea, cercetarea, rezolvarea de probleme și înțelegerea impactului pe care deciziile individuale îl au asupra comunității. O oportunitate pentru profesorii care vor să aducă teme de actualitate în clasă. Pe măsură ce școlile caută tot mai des modalități de a integra competențe pentru viitor și teme relevante pentru elevi, programul oferă un cadru concret pentru a transforma sustenabilitatea dintr-un concept abstract într-un proces de învățare aplicat. Profesorii din Dolj interesați să participe la program se pot înscrie gratuit și vor beneficia de formare, materiale educaționale și suport pentru implementarea opționalului la clasă. Interesul adolescenților pentru aceste teme există deja. Potrivit UNICEF, 88% dintre tineri consideră că schimbările climatice le afectează direct viața, iar 80% spun că sunt îngrijorați de impactul acestora. În același timp, un studiu al Băncii Europene de Investiții arată că 76% dintre tinerii români susțin măsuri mai stricte pentru combaterea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, în multe școli, aceste conversații rămân încă limitate la teorie.
