Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, în principal, dar nu doar aceste ţări au fost atinse de inundaţii catastrofale, survenite în urma unor ploi diluviene fără precedent. Soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, sute de răniţi, pagube materiale incalculabile. Bilanţurile provizorii se modifică de la o zi la alta: 156 de morţi în Germania şi 183 în Europa. În landul Rhenania-Palatinat, satul Schuld, a fost în mare parte distrus şi este greu de descris în cuvinte coşmarul trăit de cei aproape 700 de locuitori. În egală măsură a fost atins şi landul Rhenania de Nord-Westphalia. Peste 1.000 de militari au fost mobilizaţi pentru salvarea oamenilor. „Este o catastrofă naturală de o amploare fără precedent” a deplâns Gerd Landsberg, directorul general al Asociaţiei germane a comunelor şi municipiilor. Multe localităţi lasă impresia că au fost lovite de tsunami. În Belgia autorităţile oraşului Liege au cerut joi după-amiază locuitorilor din cartierele de pe malul fluviului Meuse să-şi părăsească locuinţele. Presa belgiană vorbeşte de 23 de decese şi 20 de persoane dispărute, iar premierul Alexander De Croo vorbea de o agravare a bilanţului. A decretat deja o zi de doliu naţional. În 4 din cele 10 provincii ale ţării armata a fost deplasată. În Olanda, creşterea debitului fluviului Meuse a antrenat evacuarea a peste 10.000 de locuitori din cartierele Maastricht. Agenţia de presă ANP pomeneşte faptul că fluviul a atins cel mai înalt nivel al său în ultimele două secole. În cadrul unei conferinţe de presă premierul olandez Mark Rutte a recunoscut starea de catastrofă naturală în provincie. Niciun deces pentru moment n-a fost anunţat. Guvernul luxemburghez a decretat de asemenea că ţara se află în stare de catastrofă naturală. Şi un ajutor de urgenţă în valoare de 50 de milioane euro a fost eliberat pentru a răspunde treburilor de primă necesitate, a menţionat premierul Xavier Beltel. Nici în Luxemburg n-au fost semnalate victime. Agricultorii „Ţărilor de jos” sunt însă în genunchi, pierderile de recoltă fiind estimate ca totale. Intemperiile plasează încălzirea climatică în centrul campaniei electorale care „bate la uşă” în Germania, scrutinul fiind prevăzut la 26 septembrie. Însuşi preşedintele republicii federale Frank Walter Steinmeier, într-o alocuţiune solemnă a adus în discuţie chestiunea încălzirii climatice. Aflată în vizită de stat la Washington, cancelarul german Angela Merkel şi-a întrerupt deplasarea, după ce a fost informată de tragedia de acasă şi ieri s-a deplasat la Schuld în Rhenania-Palatinat, calificând aşezarea ca „martir”. Dacă Berlinul atinge în acest an obiectivele prevăzute de acordul de la Paris, pentru Armin Laschet, preşedintele CDU şi candidat la susccesiunea Angelei Merkel ravagiile intemperiilor prevestesc mari dificultăţi în campania electorală. În fine, vicecancelarul Republicii Federale, social-democratul Olaf Scholz, ministru de Finanţe, a anunţat adoptarea în regim de urgenţă în proxima şedinţă a consiliului de miniştri a cel puţin 300 de milioane euro, promiţând un vast program de reconstrucţie în zonele sinistrate, în valoare de mai multe miliarde euro. Uniunea Europeană a anunţat de asemenea susţinerea sa. „Este o adevărată catastrofă. Eu sunt bulversată”, a anunţat Angela Merkel. Concluzia imediată: reducerea de îndată a emisiilor de gaze cu efect de seră după ce Comisia Europeană a vorbit de planul verde, plasând Europa în avangarda luptei împotriva încălzirii. Se are în vedere o reducere de 55% a emisiilor de gaze de seră în 2030 în comparaţie cu 1990. Climatologii, estimează că ploile diluviene de zilele trecute se datorează unor combinaţii de factori, pe de-o parte încălzirii climatice, pe de altă parte curenţilor de aer formaţi cu explicaţii dintre cele mai sofisticate. În ţară, greu încercat a fost judeţul Alba, unde premierul Florin Cîţu s-a şi deplasat. Meteorologii anunţă însă în continuare temperaturi ridicate, şi în Dolj este deja o secetă cruntă.
