Anunţam în paginile noastre, în urmă cu câteva zile, desfăşurarea primei conferinţe de psihoterapie din Craiova, cu participare internaţională, intitulată ”Psihoterapia – de la vindecarea traumei la dezvoltare personală”, între 15 şi 16 iunie.Iată-ne azi, la două zile după finalizarea acestui eveniment de amploare, stând de vorbă cu organizatoarea sa, psihoterapeutul Irina Gruia.
Rep.: Dragă Irina, cum a apărut ideea acestei conferinţe? Este prima din cariera ta?
I.G.: Această conferinţă este, într-adevăr, prima din cariera mea pe care o organizez în Craiova şi la acest nivel, cu atât de mulţi invitaţi. Ideea mi-a apărut în toamnă şi, de fapt, de-a lungul timpului, mergând la multe conferinţe în România şi în afara ţării şi văzând cât de eficiente sunt genul acesta de evenimente în creşterea personală şi profesională a participanţilor. De fiecare dată m-am gândit de ce este nevoie pentru mine să merg în afara oraşului să învăţ lucururi când mi-aş dori să învăţ şi din oraşul meu şi lucrul acesta nu se întâmplă. Mi-am imaginat că, dacă nu mi se întâmplă mie, evident că nu li se întâmplă nici celorlalţi profesionişti şi pasionaţi de psihologie din Craiova şi m-am gândit să creez acest conţinut, acest produs şi să văd dacă el coincide cu nevoile celor din Oltenia, eu dorindu-mi această zonă.Am fost plăcut surprinsă să văd că da – foarte mulţi oameni au fost interesaţi şi au aplaudat acest eveniment, atât profesionişti din zona de psihologie şi psihoterapie cât şi oameni ”normali” – le zic eu – normozaţii, cei care nu au tangenţă cu studiile în psihologie, dar privesc şi lasă psihologiei o parte din viaţa lor, ca hobby, ca să crească ei şi să ajute şi oamenii din jurul lor.
Rep.: Fiind o conferinţă internaţională, înseamnă că au fost şi participanţi din afara ţării. Cum a fost contribuţia lor?
I.G.: Contribuţia lor a fost semnificativă, importantă, au venit în primul rând cu experienţa lor, pentru că fiecare din participanţii din Bulgaria şi Macedonia organizează de 7-8 ani propriile conferinţe şi i-am invitat pentru a ne susţine şi pentru a ne arăta cum se fac lucrurile, ei fiind incluşi, în mod special, şi în comitetul de selecţie şi evaluare a trainingurilor şi workshopurilor care s-au susţinut. Fiecare a venit cu experienţa proprie din vaste arii de acţiune în zona psihoterapiei şi am fost foarte bucuroasă să primesc feedback-ul lor, părerea lor fiind foarte importantă în evaluarea conţinuturilor. Şi cred eu că a fost o părere foarte bună, pentru că, deşi au trecut două zile de la conferinţă, încă primim şi sunt convinsă că vom mai primi încurajări şi felicitări pentru ceea ce am făcut acolo – nu doar eu, ci întreaga mea echipă şi toţi oamenii care au dorit să ni se alăture. Pentru că, dincolo de Irina Gruia şi Centrul de Psihoterapie Irina Gruia, în spatele meu sunt toţi oamenii care au contribuit fiecare cu câte ceva, în felul lui şi în zona în care lucrează.
Rep.: Cum ai evalua evenimentul din perspectivă cantitativă şi calitativă? Să înţelegem, aşadar, că a avut impactul propus?
I.G.: Da, au fost peste 120 de participanţi care au venit, cum spuneam mai devreme, din afara ţării, din judeţele adiacente Doljului, dar inclusiv din Bucureşti, Sibiu şi Timişoara. Lucrul acesta ne-a arătat că, în mod uimitor, vestea acestei conferinţe a mers până departe şi oamenii au fost interesaţi de tematicile pe care le-am abordat. Dincolo de organizare, de partea cantitativă – câţi oameni, câte zile, ce locaţie- este foarte importantă partea calitativă, care are legătură cu conţinuturile profesionale, cu interacţiunea dintre oameni, cu ce anume au adus aceşti oameni să împărtăşească, cu felul în care au cerut şi li s-a răpuns la întrebări şi cum a fost această întâlnire între profesionist şi omul care doreşte să înţeleagă şi să dezvolte şi să cunoască o anumită tematică. Temele au fost dintre cele mai variate, de la lucrul cu anxietatea, cu depresia, cu atacurile de panică, până la descoperiri personale din zona sexualităţii. Am avut o secţiune întregă din conferinţă special dedicată părinţilor şi rolului de părinte – cum anume putem identifica şi diagnostica depresia la copii, cum fac aceşti copii şi cum îi ajutăm să facă faţă bullying-ului, cum anume putem să le creştem încrederea în ei.
Rep.: A fost prima dată când am regăsit pe agenda unei conferinţe un workshop la miezul nopţii (între orele 23.00-01.00). De ce? Ce s-a întâmplat acolo?
I.G.: De ce la acea oră şi acel conţinut: de-a lungul timpului, lucrând cu studenţii care fac formare în psihodramă, mi-am dat seama că, atunci când cursurile se termină la ora 22.00, oamenii au o energie foarte bună, sunt dinamici, sunt dispuşi să împărtăşească. Practic, psihologic, ce se întâmplă: mecanismele de apărare scad, eşti din ce în ce mai natural şi mai autentic şi disponibilitatea de a lucra cu tine este foarte mare. Astfel, am vrut să profit de acest mecanism care li se întâmplă oamenilor – cumva, suntem mai obosiţi seara şi nu ne mai luptăm să fim altcineva decât cine suntem – şi am dus acest context într-o zonă legată de sexualitate, pentru că este un conţinut permanent al existenţei noastre şi da, într-adevăr, cred că este cu siguranţă prima dată, pentru întreg lanţul de hoteluri Ramada din România, când cineva închiriază o sală la acea oră şi a fost primul workshop la care locurile s-au ocupat în primele două săptămâni. Feed-backul a fost foarte bun, deşi pentru mine a fost o provocare să lucrez la acea oră după multe zile de pregătire. Şi la mine au căzut toate defensele şi am putut să fiu naturală şi spontană şi desculţă şi să fac lucrurile aşa cum le simt, nu neapărat aşa cum trebuie – pentru că eu nu lucrez în ”trebuie”, ci după cum mă conectez cu oamenii.
Rep.: Evenimentul care s-a petrecut în acest weekend este unicul pe care vi l-aţi propus anul acesta, sau mai urmează şi altele?
I.G.: După această conferinţă avem două direcţii care au rezultat, cumva, ca cereri ale oamenilor în urma conferinţei: avem, în primul rând, dorinţa de a continua cu workshopul care se întâmplă noaptea şi vom continua, de săptămâna viitoare, să întrunim un număr de maxim 15 persoane disponibile să vină să lucreze legat de sexualitate, în Craiova, în fiecare miercuri. Al doilea produs este, în mod special, destinat profesioniştilor din zona de psihologie sau oamenilor care vor să exploreze la ei această zonă şi se referă la a construi în Craiova un curs de formare referitoare la transmiterea trans-generaţională a traumelor. Se numeşte psihogenealogie, iar cursul va începe, probabil, din toamnă. Primul gând pe care l-am avut imediat ce s-a încheiat conferinţa a fost să stabilesc, cu certitudine, o dată pentru anul următor când se va ţine a doua ediţie, astfel încât să rezervăm locaţia pentru momentul potrivit evenimentului nostru, respectiv luna mai a anului 2020.
Rep.: Ce sentimente şi aspiraţii au, astăzi, profesionistul Irina Gruia şi omul Irina Gruia?
Omul Irina Gruia a crescut foarte mult în acest eveniment. Am avut senzaţia de ”mireasă”, fiindcă că toată lumea mă îmbrăţişa şi mă felicita şi la venire şi la plecare, dar am fost, poate, mai bucuroasă decât o mireasă, pentru că aceste comportamente au durat două zile. M-am simţit foarte naturală în relaţie cu ceilalţi, pentru că am ştiut cu exactitate ceea ce vreau. Asta a făcut legătura foarte uşor cu profesionistul Irina Gruia, pentru că tot ce s-a întâmplat în cadrul conferinţei – workshopurile, organizarea lor în paralel, ordinea şi conţinutul contribuţiilor – a fost îndelung studiat de mine şi echipa mea cu mai multe săptămâni. Profesionistului îi va creşte, probabil ”ratingul”, într-un mod constructiv, însă eu mă reîntorc cu drag la lucrul meu de zi cu zi şi merg mai departe, foarte bucuroasă că am ”plantat” nişte lucruri, pe care oamenii aceia le folosesc în viaţa lor personală sau în relaţia cu clienţii lor. Pentru mine e foarte important ce las eu în lumea mea, ce loc am eu şi ce am făcut eu bun în jurul meu, valoarea pe care am adus-o în plus. Şi senzaţia pe care o am după conferinţă este aceea că ar fi trecut o cometă, care a lăsat în jurul ei o ”coadă” de lucruri bune, hrănitoare.
Echipa Centrului de Psihoterapie Irina Gruia din Craiova:
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord
Rep.: Dragă Irina, cum a apărut ideea acestei conferinţe? Este prima din cariera ta?
I.G.: Da, au fost peste 120 de participanţi care au venit, cum spuneam mai devreme, din afara ţării, din judeţele adiacente Doljului, dar inclusiv din Bucureşti, Sibiu şi Timişoara. Lucrul acesta ne-a arătat că, în mod uimitor, vestea acestei conferinţe a mers până departe şi oamenii au fost interesaţi de tematicile pe care le-am abordat. Dincolo de organizare, de partea cantitativă – câţi oameni, câte zile, ce locaţie- este foarte importantă partea calitativă, care are legătură cu conţinuturile profesionale, cu interacţiunea dintre oameni, cu ce anume au adus aceşti oameni să împărtăşească, cu felul în care au cerut şi li s-a răpuns la întrebări şi cum a fost această întâlnire între profesionist şi omul care doreşte să înţeleagă şi să dezvolte şi să cunoască o anumită tematică. Temele au fost dintre cele mai variate, de la lucrul cu anxietatea, cu depresia, cu atacurile de panică, până la descoperiri personale din zona sexualităţii. Am avut o secţiune întregă din conferinţă special dedicată părinţilor şi rolului de părinte – cum anume putem identifica şi diagnostica depresia la copii, cum fac aceşti copii şi cum îi ajutăm să facă faţă bullying-ului, cum anume putem să le creştem încrederea în ei.
I.G.: De ce la acea oră şi acel conţinut: de-a lungul timpului, lucrând cu studenţii care fac formare în psihodramă, mi-am dat seama că, atunci când cursurile se termină la ora 22.00, oamenii au o energie foarte bună, sunt dinamici, sunt dispuşi să împărtăşească. Practic, psihologic, ce se întâmplă: mecanismele de apărare scad, eşti din ce în ce mai natural şi mai autentic şi disponibilitatea de a lucra cu tine este foarte mare. Astfel, am vrut să profit de acest mecanism care li se întâmplă oamenilor – cumva, suntem mai obosiţi seara şi nu ne mai luptăm să fim altcineva decât cine suntem – şi am dus acest context într-o zonă legată de sexualitate, pentru că este un conţinut permanent al existenţei noastre şi da, într-adevăr, cred că este cu siguranţă prima dată, pentru întreg lanţul de hoteluri Ramada din România, când cineva închiriază o sală la acea oră şi a fost primul workshop la care locurile s-au ocupat în primele două săptămâni. Feed-backul a fost foarte bun, deşi pentru mine a fost o provocare să lucrez la acea oră după multe zile de pregătire. Şi la mine au căzut toate defensele şi am putut să fiu naturală şi spontană şi desculţă şi să fac lucrurile aşa cum le simt, nu neapărat aşa cum trebuie – pentru că eu nu lucrez în ”trebuie”, ci după cum mă conectez cu oamenii.
