„Leul ar putea fi tranzacţionat în nivelul de 4,3 – 4,5 în cea mai mare parte a anului 2012. Creşterea economică ar putea fi în jur de 1%. Inflaţia îşi va inversa trendul în partea a doua a anului, dar va rămâne în intervalul ţintă stabilit de BNR pentru 2012. Îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de ISD în agricultură, industria prelucrătoare şi turism ar putea determina reducerea deficitului de cont curent cu 2-3% din PIB pe termen mediu”, sunt câteva dintre provocările cu care se confrunta economia României, a declarat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, cu ocazia prezentării Raportului Macroeconomic „România – Top 10 provocări”, care a avut loc la începutul lunii mai. Şi se pare că a avut dreptate.
Principalele 10 provocări cu care se confruntă economia României sunt:
- Creştere economică 2012: a fi sau a nu fi. Prognoza de creştere economică, în jur de 1%, este bine calibrată faţă de un scenariu care indică stagnare / uşor declin în Zone Euro; diferenţialul de creştere dintre România şi Zona Euro rămâne unul pozitiv, de circa 1pp în 2012.
- Fonduri europene – nevoie stringentă de noi măsuri. Investiţiile bazate pe fonduri europene prezintă o capacitate mai mare de susţinere a creşterii economice pe termen lung
- Simpla rostogolire a datoriei externe nu poate asigura creştere economică. Fluxuri de capital care nu generează datorie (în principal ISD, fonduri europene, venituri din alte surse) trebuie să se afle în centrul atenţiei.
- Consistenţă în domeniul politicilor urmate, condiţie de bază pentru menţinerea încrederii investitorilor. Pieţele internaţionale vor urmări îndeaproape orice decizie politică, în special într-un an electoral; creşterea CDS ar putea fi usturătoare pentru finanţarea datoriei publice şi private.
- Reforma în domeniul public – o sarcină dificilă într-un an electoral. Continuarea reformelor publice este esenţială pentru procesul de consolidare fiscală a ţării şi pentru menţinerea acordului cu FMI şi UE, în special în aceste timpuri destul de tulburi.
- Exporturile – accent mai mare pe calitate. Deşi structura exporturilor s-a îmbunătăţit, gradul încă redus de inovare este totuşi prezent la nivelul produselor, ceea ce explică în parte nivelul redus de vandabilitate a exporturilor româneşti.
- Productivitatea muncii – element de bază al creşterii economice. România este o economie care se bazează mult pe forţa de muncă şi un accent mai mare trebuie pus pe atragerea în continuare de ISD şi fonduri UE; o creştere a productivităţii va permite României să livreze produse în cantităţi mai mari, mai bune şi mai rapid.
- Leul, pe un teren sensibil, în ciuda îmbunătăţirii fundamentelor macroeconomice. Leul ar putea tranzacţiona în nivelul de 4,3 – 4,5 în cea mai mare parte a anului 2012 şi numai acţiunea concomitentă a unor factori pozitivi – care acum par foarte îndepărtaţi – ar putea determina o apreciere a monedei naţionale.
- Inflaţia va atinge noi minime istorice în prima jumătate a lui 2012, dar ce va urma după aceea? Efectul de bază favorabil şi persistenţa deficitului de cerere agregată vor fi principalii factori dezinflaţionişti; inflaţia îşi va inversa trendul în partea a doua a anului, dar va rămâne în intervalul ţintă stabilit de BNR pentru 2012.
- Reducerea deficitului de cont curent – misiune imposibilă? Îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de ISD în agricultură, industria prelucrătoare şi turism ar putea determina reducerea deficitului de cont curent cu 2-3% din PIB pe termen mediu.
