Că prefecţii şi subprefecţii dobândiseră prin modificarea Codului Administrativ –capitolul referitor la statutul lor- calitatea de demnitari, printr-o ordonanţă de urgenţă, asumată de coaliţia de guvernare, în pofida riscului de neconstituţionalitate, n-a fost suficient. De la interzicerea cu desăvârşire, potrivit legii, la presiunile Comisiei Europene, a oricărei cochetări cu un partid politic sau altul, în cazul prefectului sau subprefectului, sub sancţiunea destituirii, în noua filozofie nici din întâmplare nu se poate accede în funcţiile respective fără carnet de partid şi cotizaţia la zi. Ce se câştigase prin Legea nr. 340/12 iulie 2004 a Instituţiei prefectului s-a spulberat sub presiunea „algoritmului politic”. De depolitizarea administraţiei publice judeţene s-a ales praful. Acum gradul politic bate orice funcţie publică. Comică de-a dreptul a fost declaraţia premierului Florin Cîţu la vremea respectivă: „Nu e vorba de politizare a funcţiei, este o reaşezare a acesteia”. Mai nou guvernul pregăteşte reorganizarea prefecturilor, aflate în subordinea ministerului de Interne, portofoliu deţinut de Lucian Bode şi două ar fi noutăţile, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern: apariţia „structurii de securitate” în directa coordonare a unui subprefect şi reapariţia funcţiei de secretar-general, care a mai existat. Ce presupune „structura de securitate” şi care vor fi competenţele acesteia urmează să aflăm după publicarea hotărârii de guvern. Prin politizarea excesivă a prefecturilor din ţară, aidoma perioadei interbelice, când însă răspundeau în primul rând de poliţie şi forţele de ordine, se crează însă o altă ameninţare, şi înainte greu de surmontat, cea privind „avizul de legalitate” dat hotărârilor consiliului judeţean, consiliilor locale municipale, orăşeneşti şi comunale, care au primari social-democraţi şi aşa tracasaţi, la o manieră iraţională. Despre asta vom mai discuta. Din păcate, respectiva prerogativă se regăseşte şi în Constituţie şi n-a mai putut fi eliminată din Codul Administrativ. Rămâne, oricum, de urmărit, cum vor evolua lucrurile. Noutatea zilei de ieri: conform aşteptărilor, alianţa USR-Plus, denumire sub care a candidat în alegerile parlamentare şi locale şi-a desemnat în postul de subprefect, pe care l-a primit în urma negocierilor, pe avocatul stagiar Iustin Dumitrescu (28 ani), acesta candidând pentru Camera Deputaţilor pe lista alianţei menţionate fără a accede în Parlament. Calificarea şi-o va dobândi „la locul de muncă”. Deloc insolit, s-a mai întâmplat acest lucru, într-un judeţ în care social-democraţii s-au impus covârşitor la alegerile locale, dar şi la cele parlamentare, şi principiile specifice aplicabile administraţiei publice locale prevăd între altele transparenţa, proporţionalitatea, imparţialitatea, satisfacerea interesului public, toate funcţiile de conducere în serviciile deconcentrate sunt partajate între PNL şi USR-Plus. Asistăm la lucruri interesante: mai întâi contra-reformă şi pe urmă reformă. Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu îşi pot lua notiţe. Fiindcă scena politică se împarte între profesori de morală şi eficienţă şi învăţăcei (perdanţi) puşi la colţ. Reformele lui Florin Cîţu nu sunt decât rezultatul cuţitului ajuns la os. Nu situaţia lăsată moştenire de PSD, acum aproape doi ani, ci ceea ce a urmat. Momentan neo-liberalismul în melange cu neo-marxismul constituie un sistem medical care îşi crează singur şi bolile şi bolnavii, şi se va lăuda curând că ia pulsul şi dă aspirine, fără rezultatele scontate.
