Comunitatea Evreilor din Craiova, omagiu eroilor căzuţi pentru Reîntregirea ţării

0
783

În anul Centenarului Marii Uniri, Comunitatea Evreilor din Craiova aduce un omagiu în amintirea eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial. Reprezentanţi ai comunităţi, în frunte cu preşedintele acad. prof. dr. Corneliu Sabetay, se vor deplasa în primăvara acestui an la Mărăşeşti pentru a planta câte un pui de stejar, în Parcul „Memoriei Naţionale”, în onoarea celor care s-au jertfit pentru Reîntregirea ţării.  

La intrarea României în război, în august 2016, majoritatea evreilor care au luat parte la Războiul pentru Reîntregirea ţării nu erau cetăţeni români. Cu toate acestea s-au sacrificat cu patriotism pe câmpurile de luptă, au strâns fonduri pentru Armată şi Crucea Roşie şi au suferit alături de populaţia română lipsurile şi epidemiile refugiului în Moldova sau condiţiile grele ale ocupaţiei germane, în cazul celor rămaşi în satele şi oraşele Vechiului Regat.

23.000 de evrei din Vechiul Regat au luptat pentru România Mare

Din 230.000 de evrei, câţi trăiau în Vechiul Regat în urmă cu mai bine de o sută de ani, au fost mobilizaţi 23.000, au murit 882, au fost răniţi 825, au căzut prizonieri 449 şi au fost daţi dispăruţi în luptă 3.043. Pentru contribuţia lor foarte importantă, 220 de medici şi sanitari evrei au fost decoraţi.

Despre sacrificiul şi eroismul militarilor evrei români sugestiv este ceea ce a scris generalul de corp de armată Nicolae Petală. „Cine a văzut, ca mine, cum au luptat şi au suferit soldaţii evrei alături de cei români în armata română, cum au fost răniţi şi ucişi ca ceilalţi, acela nu poate fi antisemit. În afară de armată pot să mai existe antisemiţi, însă armata este liberă de antisemitism”.

În numeroase oraşe s-au constituit comitete de ajutorare finanţate de comunităţile evreieşti care au donat, fără deosebire de etnie, ajutoare pentru familiile combatanţilor. Totodată, au pus la dispoziţie pentru armată spitalele şi şcolile evreieşti, ajutând orfanii de război. La Craiova, spre exemplu, membrii comunităţii au contribuit la întreţinerea cantinei înfiinţate de Clotilda Averescu, soţia generalului – devenit mai târziu mareşal – Alexandru Averescu. De asemenea, au oferit ajutoare combatanţilor, fără deosebire de confesiune.

Stejari, în memoria a 62 de evrei olteni

Şi din judeţul Dolj şi-au dat viaţa pentru ţară, în Primul Război Mondial, 62 de ofiţeri şi soldaţi evrei. Numele lor stă scris, la loc de cinste, pe monumentul eroilor, în Cimitirul evreiesc din Craiova, dar şi pe unul din zidurile sinagogii.

 „Vechiul Regat este acoperit cu morminte ale evreilor români căzuţi pe front. Au dorit să devină cetăţeni cu drepturi egale ai României Mari şi au luptat cu patriotism pentru ţară, pe câmpurile de bătălie. În Oltenia, la 1912, trăiau 1.412.905 locuitori. Dintre aceştia erau 5.052 de evrei. Mulţi dintre ei au luptat în Primul Război Mondial. La Craiova, pe monumentul din cimitir şi pe zidul Templului sunt trecute numele a 62 de ofiţeri şi soldaţi căzuţi. În ajunul Centenarului, Guvernul României a avut o iniţiativă extraordinară. Aceea de a planta 335.000 de stejari, la Mărăşeşti, câte unul pentru fiecare erou căzut în Primul Război Mondial, al cărui sacrificiu a dus la realizarea Marii Uniri. Vreau să mergem şi noi să plantăm copaci, atunci când se va organiza din nou o campanie în Parcul Memoriei Naţionale din Mărăşeşti şi să scriem numele evreilor români din zona Olteniei, care au căzut pe front”, a precizat acad. prof. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova.

În luna noiembrie a anului trecut, la Mărăşeşti, au fost plantaţi primii 50.000 de stejari din Parcul Memoriei Naţionale, care se va întinde pe o suprafaţă de 75 de hectare. În total, parcul va avea 335.000 de copaci şi ar trebui finalizat până în luna decembrie a acestui an. Parcul Memoriei Naţionale este realizat în memoria eroilor din Primul Război Mondial şi face parte dintre activităţile care marchează un secol de Marea Unire din 1918.

Calendarul Luah pe 2018, realizat în cinstea Marii Uniri

Un gest prin care Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România onorează centenarul Marii Uniri este acela de a dedica tradiţionalul calendar Luah ofiţerilor şi soldaţilor evrei care au luptat cu dăruire şi eroism pentru îndeplinirea dorinţei naţionale de pace în noua Românie, mai mare şi mai prosperă, făurită în anii de după Primul Război Mondial.

Pe fiecare filă a calendarului se regăsesc fotografii de epocă, ce-i au în prim-plan pe ostaşii evrei care au luptat pentru ţară, dar şi instantanee cu monumentele ridicate în amintirea eroilor din Primul Război Mondial, inclusiv cu cel din Cimitirul evreiesc din Craiova.

Un monument al consensului în Piaţa „Ierusalim”

O dorinţă mai veche a Comunităţii Evreilor din Craiova este şi aceea de a realiza un monument în Piaţa „Ierusalim” din centrul oraşului. În 1994, oraşul Ierusalim a împlinit 3.000 de ani de existenţă, ocazie cu care oficialităţile statului Israel au organizat nenumărate manifestări cu caracter ştiinţific, istoric şi cultural. Cu acea ocazie, Consiliul Local al municipiului Craiova a hotărât, în cadrul unei şedinţe, să dea numele unei piaţete din centrul oraşului: Piaţa „Ierusalim”.

„În acea vreme eram preşedintele Comisiei de Sănătate, Cultură, Culte a Consiliului Local şi am avut o discuţie cu Înaltpreasfinţitul Nestor Vornicescu asupra acestui lucru. Ne-am gândit să amenajăm şi un monument. Înaltpreasfinţitul a venit cu ideea unui bust al regelui David, precursorul celor trei mari religii, şi în jurul lui să fie aşezate o stea a lui David, o cruce şi o semilună. Până la urmă acest monument nu s-a mai realizat. Însă recent, cu ocazia sărbătorii de Hanuka în Templul din Craiova, în prezenţa a numeroase oficialităţi locale, primarul oraşului, Mihail Genoiu, şi-a exprimat dorinţa de readuce în actualitate acest proiect. În 1994, atunci când noi am dat numele piaţetei, primăria oraşului Ierusalim ne-a acordat o diplomă semnată de primarul de atunci Ehud Olmert, care apoi a ajuns prim-ministru al Israelului”, a afirmat acad. prof. dr. Corneliu Sabetay.