Algeria a ales forţa pentru a elibera ostaticii luaţi la complexul gazier din Tiganturine, în estul ţării, şi operaţiunea s-a soldat cu moartea a zeci de persoane. Incertitudinea cu privire la consecinţele asaltului de joi persista şi în cursul zilei de ieri. Ultimele bilanţuri indicau 14 ostatici şi 49 de răpitori morţi. Deja poate fi reconsiderată strategia referitoare la grupurile islamice prezente în Mali. La rândul său, armata a anunţat că 600 de ostatici algerieni au fost eliberaţi. Soarta a trei belgieni, doi japonezi şi un britanic rămăsese incertă după ce, câteva ore mai devreme, 15 ostatici străini, între care un cuplu de francezi, reuşiseră să evadeze. Răpitorii au susţinut că aparţineau brigăzii „Khaled Abu Abbas”, grupare condusă de Mokhtar Belmokhtar, un algerian de 40 de ani, poreclit „Domnul Marlboro” pentru predispoziţia sa de a amesteca jihadul şi traficul de ţigări, comerţul cu arme şi droguri, în principal cocaină, adusă din America Latină, un fost lider istoric al Al-Qaeda în Maghrebul islamic. Unul dintre purtătorii săi de cuvânt a afirmat că luarea de ostatici constituie o reacţie la „ingerinţa flagrantă a Algeriei, de a autoriza utilizarea spaţiului său aerian de către aviaţia franceză” şi a cerut „oprirea agresiunii în Mali”. După o noapte în care răpitorii şi militarii s-au confruntat, grupul s-a arătat dispus să negocieze dacă armata se retrage, însă ministrul algerian de Interne, Dahu Ould Kablia, care impută atacul unui grup de 20 de persoane „din regiune”, a refuzat, considerând că ostaticii vor fi scoşi în afara ţării. Asaltul a fost decis după lăsarea întunericului. „Toate detaliile n-au fost cunoscute, dar ceea ce pare surprinzător este faptul că decizia luată pentru eliberarea a aproape 700 de ostatici a venit rapid, fără explorarea tuturor pistelor, care ar fi putut permite o soluţie mai puţin sângeroasă”, susţine William Lawrence, directorul unui ONG specializat în soluţionarea conflictelor.
O strategie greşită
Dincolo de problemele tactice şi condiţiile intervenţiei trebuie spus un lucru: preşedintele Abdelaziz Buteflika s-a opus multă vreme unei intervenţii militare pentru eliminarea grupurilor islamiste, care au preluat controlul în nordul statului Mali. Din punctul lui de vedere, numai prin negocieri s-ar fi rezolvat conflictul. A avut o întâlnire cu preşedintele francez, Francois Hollande, la Alger, la sfârşitul lunii decembrie, pentru a ajunge la un consens. Partea franceză a afirmat că modul de discuţii cu islamiştii nu a fost exclus, dar nu s-a putut accepta ca AQMI (Al-Qaeda din Maghrebul islamic) să se instaleze în nordul statului Mali. Cu toate acestea, eşecul negocierilor avute în vedere de Algeria cu MNLA şi Ansar et Dine, rebelii tuareg din nordul statului Mali, se explică prin faptul că Algerul a sperat la desolidarizarea de jihadiştii AQMI şi Mujao. Ideea autorităţilor algeriene era o slăbire a forţelor jihadiste. Luarea de ostatici, inedită prin amploarea sa, va forţa Algerul să-şi revizuiască atitudinea faţă de islamişti. „Războiul civil din anii ’90 nu s-a oprit niciodată. Guvernul a schimbat strategia, preferând să împingă pe AQMI înspre sud”, explică William Lawrence. Şi această tactică a permis limitarea numărului de atacuri terestre. De miercuri, multe lucruri s-au schimbat şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla în perioada următoare.
Washingtonul n-a fost ţinut la curent
SUA n-au fost informate de intenţia autorităţilor algeriene de a iniţia o operaţie de eliberare a ostaticilor, a declarat un responsabil american. De altfel, a persistat confuzia şi Manuel Valls, ministrul francez de Interne, a declarat despre legătura permanentă pe care a avut-o Parisul cu Algerul. Dar că situaţia era „confuză” după asaltul armat. „Trebuie să fim vigilenţi, fiindcă ameninţarea teroristă este prezentă în Franţa”, a spus el. La rândul său, Ministerul britanic al Afacerilor Externe a declarat, ieri, că „incidentul terorist din Algeria este încă în curs de desfăşurare. Se pare că există încă oameni ţinuţi ostatici. Unii ar putea fi britanici. Situaţia se schimbă dramatic şi este dificil să se ştie ce se întâmplă acum”.
Confuzia domnea în cursul zilei de ieri
Potrivit agenţiei APS, care cita ieri o sursă de securitate, mai mult de jumătate din ostatici erau de naţionalitate străină. Reuters evoca 30 de victime în rândul ostaticilor, între care un francez, şi o duzină printre islamişti. Nici una dintre aceste cifre nu era însă confirmată. Ieri la prânz, premierul francez, Jean Mark Ayrault, a confirmat că operaţiunea militară era încă în curs de desfăşurare la complexul gazier. Tot în cursul zilei de ieri, Leon Panetta, secretarul de stat american pentru Apărare, a declarat că „teroriştii nu vor găsi refugiu în Algeria, în Africa de Nord sau în altă parte. Cei care atacă gratuit ţările noastre şi resortisanţii n-au unde să se ascundă”. O sursă guvernamentală franceză a menţionat că Algerul n-a prevenit Parisul asupra operaţiunilor forţelor sale de securitate la complexul In Amenas. „Algeria este un stat suveran”, a spus un reprezentant al Guvernului francez.
UE a aprobat o misiune de formare a armatei din Mali
Miniştrii de Externe ai statelor membre UE au aprobat, joi, înfiinţarea unei misiuni, în scopul formării şi reorganizării armatei din Mali, informează o sursă europeană. Această decizie, luată în timpul reuniunii speciale a miniştrilor pe tema crizei din Mali, prevede realizarea misiunii numite EUTM, prin trimiterea, la mijlocul lunii februarie, a 450 de europeni, din care 200 de instructori în zona de conflict. Potrivit UE, scopul misiunii EUTM, în care Franţa are un rol-cheie, este de a „forma şi consilia forţele armate (…), pentru a contribui la restaurarea capacităţii lor militare şi de a le permite să realizeze operaţiuni de luptă, pentru a restabili integritatea teritorială a ţării”. Militarii europeni „nu vor participa la operaţiunile de luptă”, a precizat UE.
România studiază modalitatea de implicare în Mali
Imediat după reuniunea şefilor diplomaţiilor europene, ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles, că autorităţile din România sunt în faza de analiză privind participarea la misiunea militară a UE în Mali, iar el va recomanda la Bucureşti să se ia o decizie în acest sens. „Am menţionat în cadrul dezbaterilor că suntem într-o fază destul de avansată de reflecţie instituţională, analiză, privind o contribuţie concretă la misiunea UE. Şi aici, o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operaţiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major şi echipament, logistică pentru antrenament”, a afirmat Corlăţean. În opinia ministrului, România şi celelalte state UE care se vor implica trebuie să ia cât mai rapid o decizie în acest sens, având în vedere situaţia din teren. „Pe de o parte, UE trebuie să se mişte rapid, este nevoie de un sprijin acordat intervenţiei franceze, la solicitarea Guvernului malian, dar este o etapă intermediară, care să permită forţelor internaţionale conduse de Uniunea Statelor Africane să participe. În 19 ianuarie, pe de o parte, va fi reuniunea la nivelul Uniunii Africane, care trebuie să ia o decizie privind deplasarea unor forţe africane. Până atunci, UE ar trebui deja să facă primii paşi”, a subliniat Corlăţean.
