Esenţa protestelor din aceste zile

6
148

Şi a fost ziua a şasea…

Aşa cum era de aşteptat, mesajele protestatarilor s-au recalibrat, dar şi radicalizat, în toiul evenimentelor, încât se ştie cu exactitate ce se doreşte. Simpla şi facila etichetare „anti-austeritate” a protestelor e de-acum debilă, fiindcă se clamează ardent şi precumpănitor pentru susţinerea democraţiei, prin „revitaminizarea” celei autohtone, relegitimarea actualului Parlament şi actualului Guvern, în consecinţă un alt tip de raport cu politicile promovate, prin alegeri anticipate. Care nicăieri în lumea civilizată nu constituie o nenorocire, o catastrofă ireparabilă, un gest în urma căruia rămâi stigmatizat, ci o cură de „normalitate politică”, un fel de a admite limitele oricărei încercări. Dialogul dintre liderii puterii şi cei ai opoziţiei de ieri, primul după multă vreme, n-a cristalizat vreo idee convergentă majoră, în afara convocării unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Esenţa protestelor din aceste zile este dorinţa de schimbare. Prin alegeri anticipate. În miezul revendicărilor asta se desluşeşte. Bineînţeles, dacă luăm în seamă ceea ce vrea strada, de mai multe zile, fără a exista semnele unei atenuări a nervozităţilor. Deşi pentru guvernanţi se pare că numărul protestatarilor, al „ciumpalacilor”, cum îi gratula un lider PD-L, contează covârşitor. Sigur că toţi politicienii trebuie să înţeleagă lecţia străzii, una de referinţă. Eroarea de fond şi simptomatică a liderilor coaliţiei de guvernare, în aceste momente tensionate, este aceea că se cramponează de putere sau lasă această impresie şi nu se comportă ca nişte delegaţi trecători ai ei. Încăpăţânarea de a păstra puterea se travesteşte abil în grija pentru stabilitatea ţării. Încât protestele din stradă par insuficient de concludente pentru a provoca o retragere. Ori, în democraţie, rostul alegerilor anticipate este tocmai acela de a elibera o parte din tensiunile cumulate în timpul guvernării. Mai exact, lăsându-i pe alţii, rezultaţi în urma unor alegeri democratice, să-şi pună creditul în joc, este tocmai înţelegerea sensului incriminărilor publice. Premierul Emil Boc a salutat, ieri, dialogul cu liderii partidelor de opoziţie şi atât, transferând problematica în Parlament. Ceea ce se încearcă acum, pe scena politică, este decuplarea opoziţiei de la spiritul protestelor şi chiar demonetizarea ei, în sensul că „n-ar fi mai brează decât actuala putere” şi nu poate confisca furia unor oameni. Se omite însă faptul că politicile agresive ale lui „înghite şi taci” au accentuat sentimentul umilinţei populaţiei, care îşi caută acum un debuşeu pe măsură. Exprimarea îndoielii că USL nu are cu ce umple universul de aşteptare nu este atât bizară, cât ilogică. Într-o democraţie, când populaţia s-a săturat de un anumit guvern, nu există altă soluţie decât alternanţa la guvernare. Dacă se doreşte altceva este o altă discuţie. Detensionarea pieţelor publice are soluţii, iar refuzarea acestora nu înseamnă altceva decât admiterea premeditată a scufundării în proteste prelungite, cu costuri economice inevitabile. Soluţia democratică a alegerilor anticipate reprezintă, inclusiv pentru PDL, cea mai rezonabilă opţiune. În acest moment. Tergiversarea lor poate fi scump plătită.

 

6 COMENTARII

  1. Sambata, 21 ianuarie, sindicatul rezervistilor militari organizam un mars si un miting de protest. Adunarea participantilor la ora 15.00, pe platoul din fata Clubului Electroputere. Va invitam alaturi de noi, pe dumneavoastra si prietenii dumneavoastra. Da-l mai departe!

  2. Ne-am obisnuit cu “solutiile” fantoma pe care opozitia le proclama sus si tare prin intermediul mediei.E simplu sa sa strigi in gura mare ca vei da bani pensionarilor, ca vei da bani copiilor sau vei face alegeri anticipate cand ai chef.Dar stiti ceva? Asta e diferenta dintre a-ti asuma responsabilitatea conducerii unei tari si a te juca de-a tara si presedintele.

  3. cred ca nici ei nu mai stiu de ce au iesit in starda. prima data au iesit pentru arafat desi si atunci erau o groaza de oamenii care nu stiau pe cine sustin ,iara acum daca tot s-au vazut in mijlocul strazii s-au gandit ca orice protest e bine venit nu conteaza ce striga sau ce parere au. jos basescu e cel mai des slogan auzit….de ce jos basescu? ca a vrut sa schimbe ceva in tara asta mai ales cu reforma sanatatii? am imporesia ca oamenii sunt multumiti de ce e acum in spitale ca davca nu ar fi atunci ar fi fost de acord sa scimbe ceva.

  4. Si cum se va detensiona poporul? Daca pica guvernul…va veni altul. Ce va face Ponta si Crin ca sa detensioneze atunci populatia? Probabil ca il vor ruga pe Vanghelie sa nu mai cheltuie 120.000 de euro pentru o excursie si sa mai dea si la USLasi ca vorba aia…moare lumea de foame! Poate si Ponta nu va mai baga zeci de mii de euro in curse de raliuri si va mai da si el de pomana pe la azile de batrani…si poate si Crin va fi de acord sa schimbe limuzine de 100.000 de euro doar o data pe an nu de 3 ori cum o face in prezent.

  5. Spuneti sa se faca alegeri anticipate care nicăieri în lumea civilizată nu constituie o nenorocire, o catastrofă ireparabilă, un gest în urma căruia rămâi stigmatizat, ci o cură de „normalitate politică”, un fel de a admite limitele oricărei încercări…dar de ce nu spuneti care sunt efectele alegerilor anticipate si ce impact au ele asupra economiei tarii noastre???

Comments are closed.