O oră a durat discursul, de-a dreptul erudit, cu referinţe din cultura greacă clasică şi un mesaj politic puternic, rostit la Fundaţia culturală Niarkos, din Atena, de preşedintele american Barack Obama, aflat la sfârşit de mandat. Un discurs prezentat drept un „testament politic” de anturajul său, în faţa unui auditoriu compus din membrii guvernului Alexis Tsipras, lideri politici, decidenţi economici, elevi ai Colegiului american de la Atena. „Pentru ultimul meu voiaj am găsit de cuviinţă să vizitez o mare ţară, leagănul democraţiei, sursa idealurilor şi valorilor care au servit la geneza democraţiei americane”, a spus Barack Obama, la 15 noiembrie a.c., în cursul întâlnirii sale cu omologul grec, Prokopis Pavlopoulos, înainte de a se deplasa la Berlin. Barack Obama a electrizat asistenţa, de regulă vorbeşte seducător, insistând acum pe reducerea „inegalităţilor, marea sfidare a democraţiei moderne”, dar şi recomandând, în mai multe rânduri, renegocieri necesare „ale datoriei (175% din PIB), care gripează economia”, mesaj şi pentru ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble. De partea greacă, satisfacţia vizitei a fost deplină, ea redemonstrând că Grecia face parte dintre prietenii SUA, cum se felicita liderul grupului parlamentar de prietenie greco-americană, Evi Karakosta. Din raţiuni istorice, Grecia este o ţară în care sentimentul anti-american şi anti-imperialist, a rămas multă vreme difuz, scrie editorialistul ziarului „Ethnos”, care găseşte sursa antipatiei, în evenimentele care au urmat celui de-a doilea război mondial, când ţara a plonjat în războiul civil dintre regalişti şi comunişti (1946-1949). Truman a lansat în 1947 faimoasa doctrină cu contagiunea comunistă, pentru a justifica intervenţia armatei americane, în războiul civil şi a obţine de la Congres fondurile necesare. Complicitatea dintre administraţia americană şi „regimul coloneilor” (1967-1974) nu a putut fi uitată. La 17 ani de la ultima vizită a unui preşedinte american, cea din 1999 a lui Bill Clinton, Barack Obama a adus o odă democraţiei, chiar dacă manifestanţii au denunţat în stradă, la Atena, imperialismul american. „Astăzi, mai mult ca niciodată lumea are nevoie de o Europă democrată” a spus Barack Obama atenienilor. „Aici, acum 25 de secole, o nouă idee a răsărit: democraţia”. Şi, în prima etapă, a ultimului său voiaj în Europa, a vrut să retrăiască „visul său de copil”, scrie tot Ethnos: să vorbească de democraţie sub Akropole. Suntem pe o turnantă decisivă, pentru America şi pentru lume, scrie acelaşi cotidian grec. Fiindcă Grecia îşi are rolul său strategic în NATO, unde trebuie să rămână, chestiune vitală, atâta vreme cât frontierele sale cu Turcia, în viziunea Ankarei, pot fi rediscutate. O primire caldă, nici nu se putea altfel, i s-a făcut lui Barack Obama la Berlin, şi la dineul cu Angela Merkel el a adus acesteia un omagiu, calificând-o „partenera sa internaţională, probabil cea mai apropiată”. Astăzi, îi întâlneşte, pe rând, pe Francois Hollande, Matteo Renzi şi Theresa May. „Suddeusche Zeitung” spune că „nu este doar un turneu de adio, ci este unul de trecut în revistă mai multe dosare sensibile, la care s-a lucrat împreună”. Nu peste multă vreme se va vorbi de „moştenirea Obama”.
